Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Demers pentru recucerirea fondului pastoral abandonat

Publicat: 25 octombrie 2010 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Majoritatea naţiunilor lumii au avut la activ cuceriri teritoriale dintre care cele mai cunoscute sunt conquista ibericilor şi western-ul anglo-saxonilor în cele două Americi.

Click pe poza pentru galerie!

Noi românii nu ne-am aventurat mai departe de vatra istorică daco-romană, să ocupăm alte tărâmuri ca unele popoare. Am cucerit şi îmblânzit în schimb natura sălbatică care ne-a înconjurat, am creat, dezvoltat şi extins o civilizaţie pastorală autentică fără egal în spaţiul carpato - danubiano - pontic.

Legat de aceste cuceriri ancestrale mi-a rămas întipărită în memorie o vizită avută în urmă cu mai bine de trei decenii în Carpaţii Nordici ai Europei mai exact în Tatra Joasă a Slovaciei unde la Cooperativa de creştere a oilor Nemecka - în româneşte “Nemţoaica” am fost întâmpinaţi de şeful stânii un “valach” (pastier) care in limba slovacă însemnă cioban sau păstor (pastorius în latină), mai bine zis un urmaş al românilor existenţi sau pripăşiţi pe acolo cu oile.

După cuvintele de bun venit valach-ul ne-a dat apă să ne spălăm pe mâini din “galeta” ne-am aşezat la masă şi am mâncat “brânza” şi la sfârşit am băut “jintitza” rece din căuşe mari de lemn frumos sculptate.

A fost  pentru mine şocant să vii din Carpaţii Româneşti şi să constaţi că la sute de kilometri într-o mare slavă, semeni de-ai noştri care şi-au pierdut limba, mai păstrează totuşi denumirile ocupaţiei, obiectelor şi produselor civilizaţiei pastorale cu care au “cucerit” pajiştile lanţului carpato - balcanic până în cel caucazian şi nu numai.

Este dureros să constaţi că, începând cu ultimii 15 ani progresiv, am uitat să ne păstrăm cuceririle seculare ale înaintaşilor asupra spaţiului pastoral românesc, să-l gospodărim pe mai departe, aşa cum se cuvine. Abandonul pajiştilor despre care am mai scris în paginile acestei reviste (Ferma nr. 5/2003) a atins cote alarmante, greu de imaginat.

Oficial în “Programul naţional de reabilitare a pajiştilor, perioada 2005-2008”  întocmit de  MAPDR şi aprobat în Şedinţa de Guvern a României din 5 august 2004 sunt înscrise 412,4 mii hectare (8,5% din cele 4.845,4 mii ha) invadate de vegetaţia lemnoasă nevaloroasă (păducel, măceş, mur, zmeur, alun, etc.); 266,7 mii ha (5,5%) invadate de vegetaţie ierboasă nevaloroasă (pipirig, brânduşă, ştevie, ştirigoaie, etc.); 162,6 mii ha (3,4%) acoperite cu ferigă; 87,2 mii ha (1,8%) ocupate cu târsă şi 550,8 mi ha (11,3%) muşuroaie înţelenite, în total 1.479,7 mii ha (30,5%) pajişti degradate în principal datorită abandonului lor.

Rezultă că aproape o treime din suprafaţa de pajişti naturale a ţării noastre, sunt într-o gravă suferinţă datorită lipsei acţiunilor cu care le-am “cucerit” şi menţinut secole de-a rândul prin păscut adecvat cu animalele sau cositul lor în fiecare an, alături de alte lucrări specifice de gospodărire pentru a stăvili reinstalarea şi expansiunea pădurii din care au provenit.

Din păcate în cazul pajiştilor abandonate natura nu stă pe loc. Vegetaţia lemnoasă îndeosebi, se extinde în progresie geometrică, iar înlăturarea ei este din ce în ce mai anevoioasă şi mai costisitoare, odată cu trecerea anilor. Ne punem întrebarea cu cine o să executăm volumul uriaş de lucrări manuale pentru defrişarea acestei vegetaţii lemnoase?

Unde lucrează acum echipele de maramureşeni specializaţi în astfel de lucrări şi cât o să ne ceară (negocieze) pentru defrişări, ştiut fiind că aceştia în prezent activează pe bani grei şi mulţi în străinătate. Va trebui să ne ocupăm serios de mecanizarea lucrărilor de defrişare, nivelare, curăţire, supraînsămânţare etc., acolo unde este posibil.

Va fi necesar să stimulăm prin toate mijloacele posibile valorificarea păşunilor din zona montană mai greu accesibilă. Nu este normal ca pe munţi întregi să nu mai urce picior de animal în ultimii ani!  O altă măsură pentru limitarea extinderii vegetaţiei lemnoase, până la defrişarea ei, ar fi păşunatul cu caprele sau introducerea în turmele de oi a unui număr adecvat de capre.

Nu este lipsit de interes ca unele suprafeţe de pajişti puternic invadate de vegetaţie lemnoasă să fie valorificate în sistem organizat cu animale de interes cinegetic (cerb, căprior, etc.). Este de dorit ca toate suprafeţele cu destinaţia de fâneaţă să fie măcar o dată pe an cosite, altfel invazia cu vegetaţie nedorită este iminentă.

Se poate continua cu măsurile privind îndreptarea situaţiei actuale produse de abandonul pajiştilor, dar este suficient să respectăm legislaţia existentă şi mai ales să trecem urgent la aplicarea în teritoriu a Programului naţional de reabilitare a pajiştilor 2005-2008.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 5(31)/2004

Vizualizat: 598 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?