Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Decât preşedinte, mai bine fermier!

Publicat: 18 iunie 2017 - 15:45
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Petre Popa din Albeştii de Argeş, este un altfel de fermier. Cu discurs, cu maniere şi cu mult bun simţ. Poate şi pentru că este înconjurat de trei femei cu studii superioare!

Chiar şi pe vremea comuniştilor cei din familia Popa aveau cel puţin 150 de oi şi le păşunau tot la stâna familiei din vârful muntelui. O stână tradiţională, cu prispă şi foc făcut înăuntru, pe care nu a vrut în ruptul capului să o transforme în stână aşa-zisă europeană, cu termopane şi alte asemenea acareturi.

Petre PopaClick pe poza pentru galerie!
Drumul până la stână e dificil şi nu poate fi făcut decât pe jos sau cel mult călare. Pe 31 mai a urcat cele 1220 de mioare matcă pe păşunea de la cota 2.300. Acolo unde este şi stâna, bineînţeles. Dar şi cu cele 90 de vaci Angus pe care le-a achiziţionat acum doi ani împreună cu cumnatul său, care are în Buzău o firmă de instalaţii electrice.
Păşunea este chiar la poalele Negoiului, în masivul Lespezi, acolo unde se află, din negura vremurilor, composesoratul comunei Albeştii de Argeş. Peisajul, mărturiseşte fermierul, îţi ia suflarea. Ca să realizăm un pic contextul locului e de ajuns să spun că păşunea este undeva între lacul Călţui şi Bâlea Lac. „E vorba de cel puţin două ore de mers pe jos, dar într-un peisaj care vă taie respiraţia. Dar sus o să ne aştepte un tuci ciobănesc de milioane”. Am promis că pe la mijlocul verii voi urca şi eu, ca să mă conving de cele spuse!

A ales să fie fermier cu program prelungit!
Petre Popa a terminat o postliceală cu profil economic. A lucrat peste 20 ani în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti, iar când au vrut să-l pună preşedinte la Curtea de Argeş a fost nevoit să renunţe la serviciu. A avut de ales între o carieră de lucrător comercial şi dezvoltarea fermei. E clar ce a ales...
Soţia fermierului a fost profesoară de matematică, iar de patru ani se ocupă doar de afacere. ~n principal de magazinul pe care îl au în casa părintească a fermierului, dar şi de actele fermei. Fata cea mare a absolvit dreptul şi este cea care se ocupă şi acum de administrarea fermei, dar cu certitudine se va ocupa de fermă pe viitor deoarece fata cea mică a fermierului a ales automatica. Iar prima ei „bătălie” este să automatizeze managementul fermei căreia i-a realizat un soft aflat acum în probe tehnologice. Deci, o familie de crescători de animale intelectuali!
Alături de ei sunt şapte angajaţi cu normă întreagă şi contract de muncă, angajaţi de care ţine cu dinţii, pentru că e foarte greu să păstrezi oamenii buni în ziua de azi.

Grajdul pentru vacile de carne e construit în regie proprie
Vorbim despre un adăpost semideschis, aşa cum se practică la această rasă, realizat în întregime din lemn. Frontul de furajare este pe mijloc iar alimentarea lui se face mecanizat. La intrarea în fermă flutură un tricolor pe un catarg. Am mai văzut şi la alte ferme acest mod de a reliefa faptul că sunt români. Ceea ce mă duce cu gândul la spusele dr. Mihai Petcu de la Pantelimon: „Ce răzeşi mai au autorităţile de azi dacă ne tot vindem pământurile?!”. Chiar după ce i-am spus aceste vorbe, încă tânărul fermier de 47 ani mi-a povestit cum fata cea mică, cea cu automatica, a refuzat să plece în străinătate, deşi a fost la un pas să studieze în Danemarca. Acolo primise o bursă de studiu cu un contract pe 5 ani după absolvirea facultăţii. Dar după o discuţie cu tatăl său, tânăra s-a gândit mai bine şi a ales România...
Ferma se află la doi paşi de una din multele hidrocentrale de pe Argeş, într-un loc cu destulă lărgime. Nutreţul este din belşug ceea ce înseamnă că fermierul e gospodar. Bunicul său i-a spus să nu bage animalele în iarnă dacă nu are nutreţ pentru cel puţin doi ani. {i respectă cu sfinţenie recomandarea lui. Anul trecut a cosit 50 ha de hectare pe care le-a transformat în 13.000 baloţi de câte 25 kg. ~n plus, cumnatul său are 30 ha cu lucernă în Buzău, adică un plus de circa 5.000 baloţi rotunzi înfoliaţi, aduşi cu camioanele în Albeştii de Argeş.
Cultivă şi 10 ha cu porumb şi 6 ha cu cartofi, deoarece creşte şi câte o sută de porci pentru a fi vânduţi în perioada Crăciunului, dar şi pentru nevoile de hrană ale tuturor angajaţilor. Hrana pentru porci are la bază zer, făină de porumb şi cartofi. Totalmente natural.

Vaca de carne a fost soluţia în lipsa unui procesator pentru lapte
Acum trei ani avea zece vaci de lapte dar nemaiavând cui vinde laptele a trecut spre vaca de carne. Din cele 90 de vaci rasa Angus şi metişi, 45 sunt cu pedigree, aduse din Irlanda cu ajutorul lui Paul Cristescu, cunoştinţa noastră mai veche, cel care are o fermă de selecţie Angus în Plugova, judeţul Caraş-Severin. Vacile de carne sunt jumate/jumate cu cumnatul său, care are grijă de alimentarea fermei cu fân de lucernă.
Cât priveşte oile, spune Petre Popa, doar rasa }urcană merge cel mai bine la altitudinea de 2.300 m. A încercat şi cu }igaia, dar nu s-a adaptat. Cu atât mai puţin Karakul şi Oaia cu Cap Negru de Teleorman. A cumpărat cu 2.500 euro cinci berbeci din această ultimă rasă, pentru ameliorarea carcasei, dar numai doi au mai coborât înapoi din munte toamna trecută. Se gândeşte să cumpere berbeci din rasa Albă de Masivul Central care s-ar putea „lipi” mai bine pe structura fermei sale.
Pentru viitor şi-a propus să crească efectivele undeva la 3.000 oi matcă, 500 vaci Angus şi 200 porci, mai ales dacă anul acesta va lua subvenţiile, deoarece a avut ceva probleme rămase din anul în care o suferinţă cumplită l-a împiedicat să depună el cererea. Aşa că s-au strecurat câteva greşeli în cererea unică, soldate cu sancţiuni din partea APIA. De altfel, în urma acestui necaz l-am cunoscut pe fermier, în perioada când era în greva foamei în faţa ministerului Agriculturii, condus pe atunci de Achim Irimescu.
Petre Popa este foarte respectat în localitatea sa. Pe acolo pe unde am întrebat de el, doar vorbe frumoase am auzit. Iar familia sa, în majoritate de genul feminin, are mare grijă de fermier. Fata cea mică vine în weekend-uri şi în vacanţe şi îl ajută cât poate. Ba la crotaliat, ba la adusul de mâncare la stână. Iar acum este foarte prinsă cu implementarea softului pentru fermă. Soft care îi va face fermierului, dar mai ales soţiei lui, viaţa mult mai uşoară.
Iar Petre Popa nu regretă nici o clipă că a ales să fie fermier la foc continuu decât preşedinte de cooperaţie!

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie 2017)

Vizualizat: 1805 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?