Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dan Corbuţ investeşte în legumicultură!

Publicat: 22 mai 2017 - 18:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cel mai influent fermier din judeţul Bihor, Dan Corbuţ, administratorul Agroind Cauaceu, societate care anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 58 milioane de euro, şi-a făcut socotelile pentru 2017! Şi pentru că în proporţie de 90 la sută se ocupă cu vânzarea de inputuri şi numai zece procente din planul de afaceri sunt dedicate activităţii agricole, acesta nu pare apăsat de griji. Asta, cu toate că pentru el fiecare detaliu contează, fie că vorbim de stadiul de dezvoltare a culturilor sau de preţul de valorificare a cerealelor, ori de latura comercială a afacerii pe care o conduce de mai bine de două decenii. 

Agroind Cauaceu exploatează în prezent 3.600 de hectare, însă prin serviciile pe care le oferă (sămânţă, îngrăşăminte etc.) are un impact direct asupra a o sută de mii de hectare, adică aproape o treime din suprafaţa arabilă a judeţului Bihor! Iar Dan Corbuţ deţine un rol esenţial în tot acest mecanism. Deşi este implicat mai mult pe partea economică, delegând responsabilitatea agronomică şefului de fermă Mihai Budai, cel puţin o dată pe săptămână Dan Corbuţ îşi face timp pentru a ieşi în câmp. „Îmi place foarte mult agricultura. Dacă mâine ar veni altcineva în locul meu aici şi să mă duc eu la fermă, aş face-o fără discuţie”, ne mărturisea el, lăsând să se înţeleagă că ar renunţa în orice clipă la confortul biroului în favoarea muncii de teren.

Agroind CauaceuClick pe poza pentru galerie!
Memoria tatălui său, plecat între timp dintre noi, îl inspiră pe Dan Corbuţ în tot ceea ce face, lui datorându-i în fapt apropierea de acest domeniu de activitate. „M-am apucat de agricultură în anul 1996. Lucram la vremea aceea vreo 60 de hectare, iar în paralel mă ocupam şi de comerţul cu îngrăşăminte chimice. Tata era maistru la Agromec-ul din Diosig şi am luat în gestiune secţia de mecanizare”, îşi aminteşte el. Trebuia să achite o căruţă de bani pe ea, dar a venit inflaţia şi suma a scăzut substanţial. A riscat şi până la urmă investiţia s-a dovedit a fi extrem de profitabilă. Între timp afacerea s-a dezvoltat, iar azi, pe lângă suprafeţele pe care le lucrează, Agroind Cauaceu deţine cinci baze de recepţie pe toată axa judeţului, de la nord la sud, din 40 în 40 de kilometri, având capacitatea de stocare în silozuri proprii a unei cantităţi de 100.000 tone. „Dacă un fermier are nevoie acum de orice produs, în maximum o oră intră în posesia lui, oriunde s-ar afla în judeţul Bihor. Am o echipă foarte bună. În cele patru firme pe care le controlăm activează în jur de 160 de angajaţi”, ne-a explicat Dan Corbuţ. În activitatea de zi cu zi îi are alături şi pe cei doi copii ai săi, Georgiana (în vârstă de 25 de ani) şi Raul (17 ani). Fiica lui se ocupă de marketing, iar băiatul îşi doreşte să devină agronom.

Tehnologie ca la carte
În 2015 a fost desemnat fermierul anului chiar de către Ministerul Agriculturii. „Este o distincţie cu care ne mândrim şi care ne onorează în acelaşi timp. Agroind Cauaceu este un barometru în vestul ţării şi un punct de reper pentru mulţi fermieri. Facem o tehnologie ca la carte la noi în fermă şi atunci sigur că şi producţiile sunt pe măsură. Nu facem rabat de la calitate. Fermierii trebuie să înţeleagă că, dacă vor să obţină producţii bune, trebuie să investească în tehnologie. Nu mai putem merge cu 200 kg de îngrăşăminte la hectar şi cu un tratament la grâu. Cantitatea de îngrăşăminte chimice pe hectar care se administrează în România este cu mult mai mică faţă de restul Europei şi din cauza acestui fapt producţia medie naţională la grâu este de 3 tone la hectar, comparativ cu cele 7 tone obţinute în Franţa, iar la porumb recoltăm undeva la 4 tone, în medie, pe când nemţii şi austriecii înregistrează o medie la hectar de 10-11 tone. Din păcate, sunt încă fermieri români care nu înţeleg că fără o tehnologie performantă nu se poate obţine o producţie ridicată. La noi, în momentul de faţă, puţini sunt cei care se apropie de nivelul maxim admis de substanţă activă ce poate fi aplicat”, consideră Corbuţ.
Anul trecut a fost unul de excepţie din punct de vedere al producţiilor. „Am avut precipitaţii şi am obţinut producţii bune, iar preţurile au fost acceptabile. La porumb am recoltat în jur de 12 tone la hectar, în medie, iar la grâu peste 6 tone. De asemenea, am obţinut 3,5 tone în medie la rapiţă. Practic, porumbul şi rapiţa au fost cele mai rentabile culturi. Investiţiile pe hectar au fost undeva între 2.500 şi 2.800 de lei în cazul porumbului, respectiv ceva mai mult de 3.000 lei la rapiţă”, susţine bihoreanul.

Grâul austriac are un preţ mai bun
Agroind Cauaceu organizează în fiecare an „Ziua Grâului” şi „Ziua Porumbului”, evenimente de amploare cu impact major pe zona de vest a ţării. Anul trecut a avut în testare 180 de hibrizi de porumb, iar pentru „Ziua Grâului” - ediţia 2017 - platforma include circa 60 de soiuri de grâu. „Fiecare firmă care cumpără grâu caută anumiţi indici de calitate. Morarii, de exemplu, ţin cont doar de gluten, marii traderi de vreo câţiva ani urmăresc procentul de proteină. Alţii se raportează doar la greutatea hectolitrică. Diferenţe de preţ întotdeauna au fost între grâul de furaj şi cel destinat industriei de panificaţie. În Vest putem vorbi şi de grâu premium. Noi suntem producători de sămânţă şi avem soiuri de grâu premium, inclusiv româneşti, dar în general se evidenţiază soiurile austriece, care au un nivel al proteinei foarte ridicat şi o greutate hectolitrică foarte bună. Cine cultivă aceste soiuri are şansa să primească cu 10-15 euro mai mult pe tonă. Am încheiat un contract de colaborare cu austriecii de la Probstdorfer Saatzucht şi Saatbau Linz, producătorii acestor soiuri de calitate deosebită. Avem şi soiuri româneşti foarte bune, însă din păcate creatorii de material genetic autohton nu sunt foarte bine protejaţi. Staţiunile de cercetare de la noi, fie că vorbim de Institutul de la Fundulea sau oricare altă unitate, nu pretind acea redevenţă pe care orice companie străină ar impune-o. Asta în condiţiile în care şi preţul de comercializare al unui soi românesc este mult mai mic comparativ cu cele din afară. De aceea cercetarea românească se află în stadiul actual, în care se zbate să supravieţuiască, fiind subfinanţată. Deşi producem material genetic valoros, nu reuşim să valorificăm acest avantaj”, este de părere Dan Corbuţ.

Investiţii în producţia de legume şi procesarea tomatelor
În toamnă, au fost înfiinţate circa 1.400 ha cu cereale păioase şi 800 ha cu rapiţă. Pe de altă parte, planul de culturi pentru acest sezon va suferi câteva modificări importante. „Ne orientăm şi spre sectorul legume. Pentru început vrem să producem fasole de consum. Trebuie să diversificăm puţin culturile, pentru că valoarea adăugată pe culturile acestea este mai mare, câştigul e mai bun. Zilnic prin vama din Borş intră în ţară zeci de camioane încărcate cu legume şi fructe. Polonezii, ungurii şi alţii şi-au dat seama că producând legume, câştigă mult mai mult pe hectar decât ar cultiva cereale, chiar dacă investiţia este mai mare. Vrem să depunem un proiect pe legume pentru construcţia unei hale cu atmosferă controlată, pentru depozitare pe termen lung, şi dacă va fi aprobat, vom mări cu siguranţă suprafeţele şi vom diversifica producţia, vom cultiva şi pătrunjel, morcov, păstârnac. Probabil vom investi şi în solarii. Avem 300 de hectare irigate pe care le putem aloca legumiculturii. Proiectul este pe un grup de producători din care fac parte cinci firme. În plus, ne gândim să construim şi o mică unitate de producţie pentru procesarea tomatelor. Vrem să producem pastă de roşii. Există cerere pe piaţa internă şi dacă va fi cazul, vom face şi export”, ne-a dezvăluit administratorul Agroind Cauaceu.

Culturi de toamnă „întoarse” în această primăvară
Aşa cum spuneam, de partea de agricultură se ocupă Mihai Budai, inginer agronom de profesie, care a venit în ferma de la Diosig în urmă cu unsprezece ani. El are în subordine 27 de oameni, dintre care 15 sunt bine pregătiţi. La sfârşitul lunii martie, acesta ne-a vorbit despre stadiul de dezvoltare al culturilor înfiinţate în toamnă şi despre planurile de însămânţări din această primăvară. „Ne confruntăm cu un deficit de apă în sol de vreo 150 de litri. Ianuarie şi februarie au fost luni foarte secetoase. Totodată, am avut o iarnă foarte geroasă. Solul a îngheţat până la adâncimea de 80 cm. Având în vedere că am avut peste 80 de zile cu temperaturi negative fără strat protector, am întâmpinat mici probleme la rapiţă, în sensul că din cele 800 ha înfiinţate în toamnă, am fost nevoiţi să întoarcem 30 ha, care vor fi cultivate cu soia, iar la păioase din 1.440 ha semănate în toamnă, avem 40 ha de grâu de sămânţă, un soi de grâu dur, care din păcate nu a rezistat gerului din iarnă, deoarece pragul critic este de -16oC. Sub această temperatură, cultura îngheaţă în proporţie de 70 la sută, fapt care s-a şi întâmplat. Prin urmare, vom renunţa la parcela respectivă şi vom cultiva în loc soia pentru sămânţă.
Problema cea mai mare a fost însă la cultura de rapiţă, unde s-a manifestat carenţa de bor. Astfel că am intervenit cu 300 de grame de substanţă activă de bor pe hectar. Pe lângă asta, am avut două valuri de atacuri ale gărgăriţei tulpinilor de rapiţă, la care am aplicat două tratamente insecticide”, ne-a explicat tehnologul.

Profit frumuşel la soia de sămânţă
Principalele soiuri de grâu cultivate sunt Apache, Anapurna, Renan şi Exotic. În schimb, la porumb mizează în proporţie de 70 la sută pe hibrizii Pioneer. Alte 20 procente revin Monsanto şi 10 la sută creaţiilor KWS. „Sămânţa de porumb e tratată cu Nuprid şi cu un produs special de la Timac Agro, pe bază de molecule organice, pe lângă tratamentul de fabrică cu fungicid. Costul pe hectar al acestui tratament este echivalentul a 200 kg de grâu sau 250 kg de porumb. Densitatea la semănat a porumbului e de 68.500 boabe la hectar, dar la hibrizii timpurii se ajunge şi la 73.000 de boabe. În general, cultivăm hibrizi din grupa de maturitate 350-420 FAO”, spune Mihai Budai.
Undeva între 800 şi 900 de hectare au fost alocate anul acesta culturii porumbului, alte 100 ha florii-soarelui, iar 250 ha sunt cultivate cu soia pentru sămânţă, din care 150 ha în sistem irigat. "La soia, cultivăm şi un soi american comercializat de Procera, care are rezistenţă la tribenuron metil, dar şi soia convenţională pe care o erbicidăm cu Pulsar”, susţine specialistul bihorean.

80 tone/ha la sfecla de zahăr
În ceea ce priveşte prelucrarea solului, Mihai Budai este adeptul arăturii clasice. „Spre exemplu, rapiţa care a fost semănată în arătură are pivotul de 30-33 cm, iar cea care a fost înfiinţată cu tehnologia minimum tillage are doar 7-8 cm, e subdezvoltat. Eventual, o dată la trei ani semănăm direct în mirişte, dar nu mai des. Pentru sfeclă şi porumb arăm în mod obligatoriu”, remarca agronomul. La momentul vizitei noastre la Diosig, sfecla era deja semănată şi chiar erbicidată. „Din punct de vedere economic, anul trecut am ieşit foarte bine cu sfecla pentru zahăr. Am obţinut în jur de 1.400 de euro profit pe hectar. Este cea mai tehnică şi pretenţioasă cultură. Anul trecut, ne-am confruntat şi cu presiunea bolilor şi cu invazia buruienilor. Trebuie să fim tot timpul cu ochii pe ea. Investiţia pe hectar este undeva între 7.500 şi 8.000 de lei. Dar am înregistrat producţii de aproape 80 de tone la hectar, după ce a fost curăţată de impurităţi şi a fost îndepărtat coletul”, ne-a mărturisit agronomul. În acest sezon suprafaţa alocată sfeclei de zahăr este de 225 ha, producţia urmând a fi contractată în totalitate de Fabrica de Zahăr din Oradea.

 Dan CorbuÅ£

Dan Corbuţ: „Nu se poate să vinzi o categorie biologică de grâu bază sau pre-bază la un preţ la care afară se vinde categorie biologică C2. Şi nu e normal să nu se plătească redevenţă pe nici un soi de grâu românesc!”

Mihai Budai
Mihai Budai: „Producerea de sămânţă de soia este foarte avantajoasă, profitul poate ajunge şi la 300 la sută”.

 

PĂCATELE TRADERILOR ŞI AMBIŢIA PROCESATORILOR LOCALI
Deşi mulţi fermieri s-au plâns anul trecut că au fost puşi în situaţia de a vinde grâu de panificaţie la preţ de grâu furajer, Dan Corbuţ nu crede că vina aparţine marilor traderi de cereale. „Preţurile la cereale le face bursa. Traderii se aliniază la aceste preţuri. Dacă în Portul Constanţa grâul valorează 160 de euro tona, de ce morarii oferă 140 de euro/tonă? Procesatorii locali poartă şi ei o vină. În momentul de faţă România nu poate consuma tot ce se produce. Iar statul nu intervine cu nimic în piaţă. Ministerul, de pildă, ar putea facilita o întâlnire între marii producători şi potenţialii cumpărători din China, Egipt sau alte părţi ale lumii. Dacă nu ar exista aceşti traderi, cum am valorifica producţia de grâu, porumb sau floarea-soarelui? Eu mare parte din grâu îl vând la Boromir, la câţiva mici procesatori din judeţ, la Nutrientul Palota, care este un foarte mare consumator în zona noastră. O parte din grâu îl vând şi la traderi, precum Ameropa, Cargill, Bunge şi Nidera. Porumbul, în schimb, 80 la sută îl vindem la traderi, deoarece sunt prea puţini procesatori locali. Suntem dezavantajaţi de faptul că suntem prea departe de port. Oleaginoasele le vindem aproape în totalitate direct în Ungaria, unde există două mari fabrici deţinute de Glencore şi Bunge”, declară antreprenorul bihorean.


UN PROGRAM CROIT PROST
Despre programul de instalare a tinerilor fermieri, administratorul Agroind Cauaceu crede că este prost gândit. „În 80 la sută din cazuri, beneficiarii fondurilor nu continuă să facă agricultură. Poate o soluţie mai bună ar fi să se acorde acei bani pentru a stimula asocierea tinerilor fermieri. În felul acesta vor creşte şi suprafeţele. Eventual să fie un prag de o sută de hectare eligibile la plată”, consideră Dan Corbuţ.


DOTARE TEHNICĂ PENTRU A LUCRA ZILNIC 150 HECTARE
Parcul de utilaje al Agroind Cauaceu valorează câteva milioane bune de euro. Tractoare şi combine ultra-performante, echipamente sofisticate, optimizate pentru reducerea costurilor de exploatare şi creşterea randamentului de lucru, toate acestea au fost achiziţionate accesând fonduri europene sau din resurse proprii. Astfel, într-o singură zi pot fi semănate o sută de hectare sau pot fi recoltate 150 de hectare de păioase.
Din totalul suprafeţelor lucrate, doar 20 la sută sunt proprietate, restul fiind luate în arendă. „Se vând în continuare terenuri în zona noastră şi avem noroc cu legea care ne dă dreptul de preempţiune, pentru terenurile pe care le avem în arendă. Preţul hectarului variază acum între 2.000 şi 5.000 de euro. Dar cu greu mai găseşti suprafeţe mari compactate. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care străinii nu prea s-au arătat interesaţi să investească în judeţul Bihor”, ne spunea Dan Corbuţ.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 1419 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?