Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum se informează fermierii

Publicat: 03 iunie 2011 - 16:00
5 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Un dicton consacrat spune că „Informaţia înseamnă putere”. În orice caz, mai ales în agricultură, informaţia poate face adeseori diferenţa dintre profit şi pierdere. Observăm cu toţii faptul că, mai ales în ziua de astăzi, aproape nu se mai poate trăi fără informaţie. Începând de la „banalele” ştiri despre starea vremii şi până la date şi informaţii despre tehnologii agricole ori surse de finanţare

Click pe poza pentru galerie!

Ce rol joacă informaţia agricolă în contextul în care se desfăşoară în prezent „ostilităţile” în acest domeniu? Care sunt canalele prin care circulă informaţia? Cine, ce şi cât de mult este interesat de cifre şi date despre agricultură? Sunt doar câteva întrebări la care am solicitat răspunsuri în articolul de faţă.

 

Care sunt mediile de informare în agricultură?

După estimările noastre, locul I, cu o pondere de 50 la sută din piaţă, într-un clasament inedit al canalelor de circulaţie a informaţiei este ocupat detaşat de către presa tipărită (revistele şi ziarele de specialitate).

Pe locul al II-lea se situează, cu o cotă estimată de noi la 20 la sută, transmiterea orală, din vorbă-n vorbă, a informaţiei. Explicaţia rezidă în aceea că în ţara noastră, în mediul rural, predomină exploataţiile/gospodăriile agricole de mici dimensiuni, administrate în mod individual, şi unde celelalte căi de transmitere a informaţiei sunt mai puţin accesibile ori agricultorii nu sunt familiarizaţi cu acestea.

Pe poziţia a III-a se situează diversele evenimente de profil (târguri, expoziţii, conferinţe), care reprezintă circa 10 la sută din piaţă.

Pe locurile următoare, clasamentul nostru evidenţiază următoarele medii de comunicare: dealerii de utilaje agricole şi inputuri (locul IV, cu 7 la sută), radio şi TV (locul V cu 5 la sută), demonstraţiile în câmp (locul VI, cu 5 la sută), website-urile (locul VII, cu o cotă de 3 la sută).

Trebuie să menţionăm faptul că, deşi în momentul de faţă ocupă ultimul loc între canalele de informare, online-ul vine cel mai puternic din urmă, existând toate premisele ca într-un timp scurt să depăşească multe medii tradiţionale.

Principalul argument este dezvoltarea exponenţială de care se bucură tehnologia, precum şi viteza cu care circulă informaţia pe Internet în ziua de astăzi. Astfel, un eveniment care se petrece în acest moment într-un judeţ oarecare din România, graţie mediului online poate ajunge la cunoştinţa oricărui fermier în numai câteva minute.

Am căutat să aflăm părerea mai multor interlocutori, toţi implicaţi în agricultură într-un fel sau altul, despre modul cum percep aceştia circulaţia informaţiei în agricultură.

 

Internetul câştigă teren

Alexandru Tăşedan, crescător de animale, pasionat de mass-media agricolă, a experimentat, la o scară mai mică, eficienţa presei de nişă, prin editarea unui Buletin informativ, specializat pe bovine. „După cum ştiţi, eu am editat un Buletin informativ care se adresa fermierilor. De curând însă m-am oprit, constatând că, mai nou, fermierii optează pentru Internet în detrimentul altor canale de informare.

Desigur, revista Ferma, de exemplu, rămâne sursa de informare principală şi pentru mine, dar Internetul vine puternic din urmă, din ce în ce mai mulţi fermieri apelând la online pentru diverse informaţii”, mărturiseşte Alexandru Tăşedan.

În opinia fermierului arădean, în afară de reviste şi ziare, fermierii se mai informează prin participarea la diverse târguri şi expoziţii. La polul opus, el spune că se află televiziunile şi radioul, care şi-au pierdut în ultimul timp din importanţă.

„Cred că seara, după o zi de muncă pentru cei mai mulţi fermieri este mai comod să-şi deschidă laptop-ul şi să se uite pe Internet, ocazie cu care află şi noutăţi din domeniul agricol. Emisiunile TV şi cele de la radio nu mai sunt printre preferatele agricultorilor, ca altă dată, când nu era Internetul”, explică Alexandru Tăşedan.

 

Cea mai bună reclamă? Clientul mulţumit!

Raluca Flueraş, responsabil marketing la Maşini Agricole Performante (MAP), susţine că fermierii români folosesc cu precădere trei canale prin intermediul cărora îşi culeg informaţiile despre agricultură: revistele de profil, târgurile şi conferinţele, respectiv transmiterea verbală, de la o persoană la alta.

„Din experienţa mea am observat că fermierii folosesc cel mai mult revistele de agricultură, târgurile şi conferinţele, ca modalităţi prin care îşi culeg informaţiile care îi interesează. În privinţa revistelor, cea mai bună dovadă este faptul că, în ultima vreme, acestea au crescut mult în tiraj, ceea ce înseamnă că sunt foarte citite de către fermieri.

Iar târgurile, expoziţiile, reprezintă evenimente publice căutate de către agricultori, deoarece de aici oamenii pot obţine informaţii direct de la persoane autorizate, competente să facă acest lucru”, explică Raluca Flueraş.

Reprezentantul MAP doreşte însă să precizeze faptul că, indiscutabil, cel mai eficient canal de informare, rămâne transmiterea verbală, de la o persoană la alta. „Presa şi târgurile sunt importante, fără nici o îndoială, dar vreau să vă spun că un alt canal este, în opinia mea, cel mai eficient: transmiterea verbală. Pentru noi, ca dealer de utilaje agricole, clientul mulţumit este cea mai bună reclamă!

Pentru că el ne aduce un alt client, care, la rândul lui ne va aduce un alt client mulţumit de produsele noastre”, susţine Raluca Flueraş.

Reprezentantul MAP mai spune că, în ultima vreme, mediul online a câştigat din ce în ce mai mult teren în ochii fermierilor, existând premisele ca peste puţin timp Internetul să ajungă printre principalele canale de informare şi pentru agricultură.

 

Informaţia circulă „din gură în gură”   

Gyorgy Boloni, consilier judeţean, judeţul Arad, consideră că principalul canal de circulaţie a informaţiei agricole este cel verbal. „Eu cred că informaţia agricolă circulă, în majoritatea cazurilor, prin sistemul din gură în gură, cum se spune.

Principala explicaţie este că o bună parte a fermierilor mici au o vârstă mai înaintată şi ei nu sunt familiarizaţi cu Internetul, de exemplu. Dar şi mai relevant este că agricultorii au mare încredere în sfaturile date de către rude, vecini ori prieteni. Aşa află unul de la altul diverse lucruri pe care apoi le aplică şi ei în cultura terenurilor ori creşterea animalelor”, declară consilierul.

Gyorgy Boloni apreciază că un alt canal folosit cu succes în agricultură este cel al dealerilor de inputuri şi utilaje agricole. „Dealerii lucrează foarte bine, în special cu asociaţiile agricole şi cu fermele mari. Acest canal este foarte avantajos atât pentru companii cât şi pentru agricultori.

Astfel, un dealer vorbeşte cu o singură persoană, şeful asociaţiei agricole, de exemplu, căruia îi transmite informaţii folositoare pentru toţi membrii asociaţiei.

Dealerul economiseşte astfel timp preţios şi obţine rezultate maxime, ca şi când ar fi vorbit cu 20 de fermieri în acelaşi timp. Iar fermierii sunt avantajaţi, de asemenea, deoarece află lucruri utile de la persoane calificate şi nu mai trebuie să piardă timpul cu deplasări până la sediul firmelor”, susţine Gyorgy Boloni.


Radio-ul, târgurile şi comunicarea verbală

Lucian Moscaliuc, referent Agro Expo Bucovina (târg de agricultură), situează radioul pe primul loc într-un clasament al canalelor de informare pentru fermieri.

„Eu consider că, în prezent, radioul este cel mai frecventat canal de informare în rândul fermierilor, datorită faptului că agricultorii, care trăiesc preponderent în mediul rural, nu au acces la Internet, ziare ori alte mijloace moderne. Radio, în schimb, există în orice sat din România”, explică Lucian Moscaliuc.

Reprezentantul Agro Expo Bucovina apreciază că pe locul al II-lea în preferinţele fermierilor se află târgurile de agricultură. În al treilea rând, Lucian Moscaliuc apreciază că fermierii află foarte multe informaţii unii de la alţii.

 

Internetul câştigă teren, presa scrisă rezistă

Nicoleta Dragomir, redactor-şef Ferma Media Grup, consideră că publicaţiile tipărite de specialitate vor rezista pe piaţă, indiferent de cum şi cât evoluează celelalte medii de comunicare. „Din păcate, prezentul social şi economic din ţara noastră nu e tocmai prielnic dezvoltării şi chiar menţinerii pe piaţă a multor ziare şi reviste generaliste.

Însă presa scrisă specializată, în cazul nostru pe domeniul agricol, s-a dezvoltat mult, chiar şi în această perioadă dificilă din punct de vedere economic, inclusiv pentru agricultură.

Tocmai de aceea, pe lângă revista Ferma, care abordează absolut toate ramurile agriculturii, edităm acum şi revistele Recolte Bogate, specializată exclusiv pe vegetal, şi Utilaje Agricole, pe care o distribuim gratuit abonaţilor noştri şi vizitatorilor de la târgurile şi expoziţiile de profil la care participăm ca parteneri media.

De un mare interes se bucură şi cărţile de specialitate pe care noi le distribuim prin sistemul dar şi la expoziţiile din ţară. În ultimii trei ani, Ferma Media Grup derulează însă foarte multe investiţii în site-urile pe care le deţine, pentru că am observat un apetit din ce în ce mai crescut al agricultorilor pentru informaţiile agricole online.

Cea mai recentă investiţie este transformarea completă a portalului www.agroinfo.ro, care are acum inclusiv o secţiune video cu filmări profesionale din viaţa agricolă autohtonă şi internaţională”.

RELEVANŢA CANALELOR DE INFORMARE

Tabel informareClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 733 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
5.
de rasul vacilor!
|
08. 30, 2011. Tuesday 17:51
ca sa "ieie"cineva bani europeni pe mas. 112, pe langa cele 7 vaci si 6 ha. de pamant trebuie sa mai aiba si ceva cunostinte de gramatica
4.
de rasul vacilor!
|
08. 30, 2011. Tuesday 17:51
ca sa "ieie"cineva bani europeni pe mas. 112, pe langa cele 7 vaci si 6 ha. de pamant trebuie sa mai aiba si ceva cunostinte de gramatica
3.
specialistii adevarati in consultanta suntem noi
|
08. 30, 2011. Tuesday 17:37
Dar de consultanta agricola lasata de izbeliste si mai apoi distrusa de ce nu ziceti nimic?Eu sunt consultant agricol{OJCA}, am doua comune de care raspund si in fiecare zi acord consultanta la cel putin 5 prod. agricoli pe o tematica diversa :tehnolog.culturilor agricole ,procurare inputuri,accesare fond. structurale,acordare de subventii,legislatie agricola, etc,etc
2.
specialistii adevarati in consultanta suntem noi
|
08. 30, 2011. Tuesday 17:37
Dar de consultanta agricola lasata de izbeliste si mai apoi distrusa de ce nu ziceti nimic?Eu sunt consultant agricol{OJCA}, am doua comune de care raspund si in fiecare zi acord consultanta la cel putin 5 prod. agricoli pe o tematica diversa :tehnolog.culturilor agricole ,procurare inputuri,accesare fond. structurale,acordare de subventii,legislatie agricola, etc,etc
1.
pentru masura 112
|
08. 28, 2011. Sunday 13:33
de ce nu pot sa ieie bani europeni si care nu au liceu sa facultate eu am 8 clase am 7 vaci si 6 hctare de pamint si nu pot sa ieu
Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?