Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cu ferma la spinare, afară din sat!

Publicat: 03 septembrie 2010 - 12:00
4 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Aflat în goana nebună de la o instituţie la alta, de la un program la altul, pentru a accesa nişte fonduri ca să-şi dezvolte sau să înfiinţeze o fermă de animale, crescătorul se loveşte, mai devreme sau mai târziu, de obscuritatea şi absurditatea unor norme impuse ba de ministerul sănătăţii, ba de cel al mediului sau de prevederile sanitar-veterinare.

Click pe poza pentru galerie!

Cum trebuie să arate ferma, la câţi metri distanţă de comună trebuie amplasată? Sunt unele dintre cele mai “la modă” întrebări.

Dacă luăm o situaţie particulară, cum este zona montană, constatăm cu suprindere că nu există prevederi speciale. Şi nu numai atât. De la un minister la altul, ordinele se bat cap în cap.

Aş dori să fac şi o paranteză. Deşi se împlinesc, la momentul realizării acestei pagini, peste trei săptămâni de când am solicitat, în scris şi oficial, câteva răspunsuri din partea dlui Gabriel Predoi, director general al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare - ANSVSA, domnia sa nu a găsit de cuviinţă să ne transmită informaţiile cerute.

 

Zona montană, îngrădită de norme restrictive

Interviu cu Dnul Artur Ludovic Kovaci, Director Adjunct Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Hunedoara

Nicoleta Dragomir: Un crescător hunedorean din zona montană a judeţului doreşte să acceseze un fond Sapard sau Fermierul. Unde se împotmoleşte în demersul său?

Artur Ludovic Kovaci: În primul rând, trebuie lămurită situaţia juridică a terenurilor agricole. În judeţul Hunedoara circa 70% din suprafaţa agricolă este inclusă în zona montană. Unde nu a existat CAP, situaţia este critică, pentru că nu s-au mai reactualizat cărţile funciare de zeci, chiar sute de ani.

Acum fiecare trebuie să-şi rezolve situaţia pe cont propriu, deşi cetăţenii din zona montană ar fi trebuit să-şi depună cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 247 privind restituirea terenurilor agricole. Majoritatea nu au făcut-o şi să-i aduci la zi prin procese de uzucapiune sau succesiune după trei - patru generaţii, costă foarte mult.

N.D.: Să spunem că până la urmă omul nostru a rezolvat cu pământul. Ce urmează?

A.L.K.: Se loveşte de problema distanţei la care trebuie să-şi scoată ferma în afara satului. Chiar dacă s-a rezolvat situaţia juridică a terenului, potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 1997, sunt recomandate nişte distanţe pentru amplasarea fermelor, în funcţie de specia exploatată.

De exemplu, pentru o fermă de vaci cu lapte sau tăuraşi la îngrăşat se recomandă 200 de metri de la ultima locuinţă. Ori, în zona montană, casele sunt răsfirate, la distanţă unele de altele, astfel încât o fermă de 15 - 20 capete vaci sau tăuraşi nu ar perturba confortul vecinilor. Dar legea nu este permisivă pentru astfel de cazuri.

Oricum, ordinul este interpretabil. Potrivit articolului 11, în cazul în care, prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară recomandate între zonele protejate (locuinţe) sunt: pentru fermele de îngrăşare tăuraşi de până la 500 capete 200 metri, pentru păsări până la 5000 capete, 500 metri.

N.D.: Care sunt cerinţele pentru respectarea normelor de mediu?

A.L.K.: În legislaţia de mediu se precizează clar că, spre exemplu, o fermă de vaci cu un efectiv de maxim 100 capete nu necesită autorizaţie de mediu, chiar dacă desfăşoară o activitate cu impact asupra mediului. Vine însă ministerul sănătăţii şi scoate ferma în afara localităţii, indiferent că ai una sau 500 de vaci în gospodărie. Este absurd. Mai ales că prin acest ordin se recomandă, nu se impune o anumită distanţă.

Am fost 9 luni în Germania şi am văzut foarte multe ferme în mijlocul comunei, lângă biserică sau bar. La noi se aplică normele europene, nu? Şi atunci? Nu înţeleg de ce nu se face o interpretare unitară şi corectă a actelor normative în vigoare.

Ar trebui să existe la nivel de minister o mai bună comunicare, să facem legile coerente şi nu interpretabile, pentru că altfel îngrădim micilor crescători, care predomină în zona montană, dreptul de accesare a fondurilor Sapard şi Fermierul.

Peste o treime din suprafaţa agricolă a ţării este amplasată în zona montană şi se confruntă cu aceleaşi probleme.

N.D.: Am ajuns la bani. Mai e vreun hop de trecut în această fază?

A.L.K.: Probleme financiare majore nu sunt, mai ales că s-au modificat plafoanele pentru programul Fermierul. Până în prezent, la nivelul judeţului Hunedoara s-au eliberat opt avize pe bază de proiecte deja întocmite. Şase dintre acestea au fost depuse la BCR, încă din februarie a.c., pentru fonduri din 2005, dar încă nu s-a eliberat nici-o scrisoare de confort.

Din păcate, relaţia cu această bancă nu a decurs aşa cum ne-am fi aşteptat. Alte 25 de proiecte se află în diverse stadii de lucru. Majoritatea sunt pe ferme de vaci, lucru explicabil, pentru 70% din suprafaţa agricolă a judeţului sunt pajişti naturale.


Articol publicat în revista Ferma nr. 2(40)/2006

Vizualizat: 2592 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   
4.
Leonard Constantin STAFIE
|
12. 17, 2015. Thursday 08:57
Dear Sir,In the EU legislation on animal health minimum distances between holdings and urban residential areas are not laid down for any livestock species. Stimate domn, În legislația UE privind sănătatea animalelor nu există prevederi care să reglementeze distanțe minime între exploatațiile agricole și zonele rezidențiale urbane pentru nicio specie de animale. Cu stimă, AGRI-ANIMAL-PRODUCTS-INT European Commission DG Agriculture and Rural Development Unit C3 - Animal products
3.
afar din sat
|
10. 05, 2015. Monday 11:27
Cunosc Europa mai bine de cum acesti specialisti unde singurul argument este ignoranta, isi cunosc propria mana. Nicaieri nu este aberatia din Romania. In plus aceste legi exista din anii 60
2.
re: afara din sat...
|
07. 01, 2015. Wednesday 08:20
dupa comentariul pe care l-ai postat se vede inatul nivel intelectual la care ai ajuns, comentezi de dragul comentariilor
1.
ferma afara din sat
|
02. 06, 2015. Friday 18:16
Auziti bre: unde dracu ati vazut voi afara ferma linga biserica sau bar?Mari timpiti primitivi mai are si Romanica noastra ! Mutati-va bre la ferma! Impozit pe venit prin declarare vi se opreste deANAF? Si sunt norme clare in ceea ce priveste constructia unei ferme sau nenorocita de stina unde ciobanul ,dupa ce s-a c..t pe izlaz nu s-a mai splat pe miini si mulge oile caprele si boalele dupa care le amesteca laptele cu apa si ceva bicarbonat.
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?