Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cooperativa Agricolă Vlaşca - anii de muncă în comun şi-au arătat roadele

Publicat: 02 septembrie 2018 - 14:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Anul acesta, Cooperativa Agricolă Vlaşca 2008, cu sediul în comuna Frăţeşti, judeţul Giurgiu, împlineşte un deceniu de activitate. Structura cooperatistă de tip nou s-a dovedit a fi o formulă de succes. În 2017 cifra de afaceri a cooperativei s-a ridicat la 136.000 de lei, în timp ce profitul net realizat a fost de 60.250 lei.

 

„Cei peste 50 de membri implementează în fermele lor cele mai noi tehnologii de cultivare a plantelor agricole, utilizează produse performante, soluţii tehnologice avansate, lucrează cu maşini şi utilaje agricole de mare productivitate, toate acestea având drept scop creşterea randamentului la hectar şi obţinerea unor producţii superioare calitativ”, susţine Tudor Nenu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Vlaşca 2008.
Cultivatori de cereale şi de plante tehnice, cooperatorii giurgiuveni lucrează în total circa 40.000 de hectare, în următoarea structură de producţie: aproximativ 17.000 ha cultivate cu cereale păioase, 7.000 ha de rapiţă, 1.000 ha cu soia, 8.000 ha cu porumb şi peste 4.000 ha ocupate cu floarea-soarelui, la care se mai adaugă şi alte suprafeţe cultivate cu plante furajere şi alte culturi agricole.

Tudor Nenu (stânga), alături de Răzvan Bîrlan, un tânăr agronom, membru cooperator_b

Bilanţ pozitiv
În 2017, cifra de afaceri a cooperativei s-a ridicat la 136.000 de lei, în timp ce profitul net realizat a fost de 60.250 lei (conform: www.listafirme.ro). Si în acest an, rezultatele muncii în comun sunt încununate de succes.
La sfârşitul lunii iunie a.c., cooperatorii au trecut la recoltarea semănăturilor de toamnă. Mai întâi au strâns orzul, apoi rapiţa şi grâul cam deodată, pentru că cele două culturi au ajuns la maturitatea de recoltare în sincron.
Producţia de orz s-a apropiat simţitor de 6 tone/ha, cu indici de calitate superiori. Cooperativa Vlaşca 2008 a avut an de an o suprafaţă mică de orz din pricina preţurilor joase la vânzare. Astfel, de la 8.000-9.000 tone licitate în anii precedenţi, s-a ajuns la 3.500 tone în sezonul actual de producţie. După negocierile purtate cu traderii, preţul obţinut a fost de 151,5 euro tona, mult mai bun comparativ cu anii anteriori.

Suprafaţa de rapiţă e în creştere, cea de grâu în scădere!
La nivelul cooperativei, suprafaţa ocupată cu rapiţă a crescut de la un an la altul, în prezent fiind cultivate mai bine de 7.000 ha. În anul 2017, preţul de cumpărare a fost de 366 euro/t, cu producţia preluată din fermă, identic cu cel de acum doi ani, iar în acest an nu s-a obţinut un preţ strălucit.
În schimb, la grâu, cooperatorii au redus suprafeţele cu peste 1.000 ha, ajungând la puţin peste 12.000 ha. Producţiile la orz au fost bunicele, dar nu la potenţialul la care a sperat fiecare fermier. La grâu şi la rapiţă s-au obţinut recolte mai mici cu până la 20% decât cele înregistrate anul trecut. În 2017, cooperatorii giurgiuveni s-au închis cu o medie de circa 4 t/ha la rapiţă şi de peste 7 t/ha la grâu.
Lucrările de recoltare le-au executat într-un timp extrem de scurt, datorită creşterii productivităţii muncii pe seama utilizării maşinilor şi utilajelor agricole de mare performanţă. Cooperatorii giurgiuveni deţin, în general, ferme cu suprafeţe de circa 1.000 ha. Însă excepţiile confirmă regula: Cosma Măroiu, din Găujani, care lucrează 2.300 ha, de cinci ani a renunţat la floarea-soarelui în favoarea soiei, care ocupă acum 200 ha; Biţă Racman cultivă 2.100 ha şi consideră, ca mulţi alţii, printre care şi Lucian Buzdugan, că ar fi mai bine ca subvenţiile să fie acordate sub formă de inputuri pentru agricultură; Cătălin şi Adrian Corbea, din Prundu (4.000 ha), sunt campioni la rapiţă, cu o producţie de aproape 6 tone/ha obţinută în sezonul trecut; Iordache Marin, administratorul Agro Total (3.000 ha), din Adunaţii Copăceni, a reuşit, în premieră europeană, să implementeze pe uscătorul de cereale al silozurilor sale o instalaţie termică alimentată cu peleţi din paie şi resturi vegetale.

Semănate târziu, culturile de primăvară au recuperat
Potrivit lui Tudor Nenu, semănatul a debutat prost şi culturile de primăvară nu se prezentau strălucitor de bine la venirea verii. „Am semănat foarte târziu; au fost băltiri ca urmare a ultimei zăpezi, pământul a fost bătătorit şi s-a lucrat foarte greu la pregătirea terenului, cu cheltuieli mari. Acum (sfârşitul lunii iunie - n.r.) văd că, deşi nu a plouat uniform, ploile au fost benefice şi au început să se ridice culturile şi e posibil - dacă ar mai veni un front de ploi - să avem culturi de primăvară bune”, speră Tudor Nenu.
Cooperatorii cultivă 1.000 ha de soia, 7-8.000 ha de porumb şi peste 4.000 ha de floare, suprafaţa de răsărită scăzând din cauza preţului neatrăgător al recoltei.


DEFICITARI LA CAPITOLUL IRIGAŢII
La nivelul Cooperativei Vlaşca 2008, sunt irigate peste 2.500 de hectare. Un singur fermier a investit într-un proiect cu puţuri forate şi asigură apa pe 400 ha cu ajutorul instalaţiilor de udare prin aspersiune cu pivot şi celor liniare. Sigur, în aceste condiţii cresc cheltuielile pe hectar cu vreo 15 procente.
Tudor Nenu susţine că s-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte utilizarea unor pesticide performante, seminţe de mare valoare biologică, îngrăşăminte cu eliberare controlată, însă la capitolul apă cooperatorii giurgiuveni sunt deficitari. Aici trebuie regândită refacerea sistemului de irigaţii sau găsirea unei alternative mai moderne pentru asigurarea apei.

Tudor Nenu_b
Tudor Nenu: „Ca o remarcă general valabilă pentru acest sezon de producţie: în comparaţie cu anii precedenţi, recoltele s-au diminuat cu până la 20%. De aceea cel mai important factor rămâne preţul. Noi urmărim cu atenţie să vedem care este evoluţia lui. Sigur, contează sistemul de producţie - semănat, întreţinut, recoltat -, tehnologia folosită, dar mai importantă e valorificarea producţiei. De la disponibilităţile băneşti pleacă totul”.

 

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

 

Vizualizat: 335 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?