Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cine face lapte acum, ori e prost, ori e nebun

Publicat: 02 septembrie 2018 - 17:54
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ionel Panaite, fermier din comuna gălăţeană Piscu, creşte vaci cu lapte de ani buni. Acum are în îngrijire 105 animale, din care o treime în lactaţie. Se pricepe să le crească, pentru că îşi face profesia pentru care s-a pregătit - aceea de tehnician veterinar. Îşi iubeşte văcuţele ca pe ochii din cap. Imediat după Revoluţie s-a împrumutat de bani pentru a cumpăra primele exemplare din rasa Holstein. Iar acum... vaca de lapte i-a devenit o adevărată povară. 

„Nu am ce să fac cu laptele; mulg 35 de animale şi adun cam 400 litri la zi. Nu mai am unde să-l livrez! Am avut o înţelegere cu un procesator din comuna învecinată, Independenţa, la 80 de bani litrul, dar a vândut fabrica. Noul cumpărător nu este interesat să continue activitatea de prelucrarea laptelui, ci are în intenţie să o demoleze şi să pună în valoare suprafaţa de teren...”, susţine, destul de cătrănit, fermierul gălăţean.
Desfacerea laptelui este o problemă în judeţul Galaţi. Poţi număra procesatorii locali pe degetele de la o mână. Este o fabrică mai măricică la Tecuci, care preia laptele de la Agrimat Matca. În rest, mai sunt două-trei brânzării artizanale în tot atâtea comune, dar care nu fac mare ... brânză! În sensul că nu preiau cantităţi mari de lapte şi nu lucrează pe stoc.
Statistica oficială arată că la nivel judeţean ar fi înregistraţi circa 105 crescători de animale, dar, practic, mai sunt activi doar câţiva... şi toţi au probleme cu desfacerea laptelui.

Ionel Panaite_b

Fermierul nu înţelege neam strategia MADR
„De la 1 iunie nu mai am ce să fac cu laptele! Am fost notificat de procesatorul cu care lucram că nu mai trimite autocisterna să-mi preia laptele pe care-l colectez şi-l păstrez în tancul de răcire. Cu câteva luni înainte, avusesem contract cu o altă unitate prelucrătoare din judeţul Vrancea. Livram la 90 de bani litrul; era un preţ cât de cât bun. Dar odată cu schimbarea managerului, s-au stricat şi treburile. Nu mai preia materie primă, s-au sistat plăţile, s-au adunat restanţele. Spre exemplu, crescătorul Costică Sârghie din Valea Mărului, mai are şi acum de primit câteva sute de milioane de lei vechi, Tudorel Alexandru - 300 milioane lei vechi. Eu am avut 180 milioane lei vechi. Am primit ceva, dar au mai rămas facturi neachitate. Şi lista poate continua...”, explică Ionel Panaite.
După o pauză în care şi-a adunat gândurile, Ionel Panaite a continuat: „Circulă o zicală printre noi, crescătorii de animale, şi anume: «Cine face lapte acum, ori e prost, ori e nebun!» E trist, dar e adevărat! Toţi îmi zic să vând animalele şi să stau liniştit. Dar nu pot, când ştiu că m-am împrumutat de bani ca să le cumpăr. Numai eu ştiu cum m-am chinuit să le menţin în viaţă până acum!”
Fermierul susţine că nu înţelege neam politica Ministerului Agriculturii. Iată ce afirmă: „Ne-a oferit o mână întinsă, ne-a ajutat cu Controlul Oficial al Producţiei de lapte, ne-a dat o subvenţie, dar nu avem unde să dăm producţia! Deci ne-a stimulat să producem, dar nu s-a preocupat să avem unde vinde laptele! E o strategie negândită!”
Ionel Panaite a sesizat şi a cerut sprijinul oficialilor din MADR, dar deocamdată nu a venit nici un semnal de la minister.
Fermierul a mai spus că a existat în trecut, la nivelul asociaţiei crescătorilor de taurine din care face parte, preocuparea de a întocmi şi depune proiecte prin care să solicite fonduri europene pentru a realiza investiţii în procesare, dar... „Noi am strâns o sumă mare de bani ca să realizăm construcţia unei microunităţi de procesare a laptelui, care au dispărut fără urmă!”, spune Panaite.

Cu sabia lui Damocle deasupra capului!
Pe moment, nu sunt soluţii! De la 1 iunie, Ionel Panaite produce în gol; nu are ce să facă cu producţia de lapte! Fermierul din Piscu este „condamnat” să meargă mai departe, cu sabia lui Damocle deasupra capului! Disperat, a bătut la porţile unor procesatori din judeţul Brăila, dar au refuzat cu eleganţă să-i preia laptele pe motiv că este distanţa prea mare şi că mai sunt furnizori de materie primă în apropiere. Bunăoară, la o unitate i s-a spus că ferma lui nu se află pe rutele de afluire a materiei prime şi nu s-ar încurca cu un fermier dintr-un alt judeţ. „Am la Tudor Vladimirescu un adăpost pentru 120 animale, cu terenul aferent, l-am dotat corespunzător cu toate utilităţile. Am închiriate 25 hectare de păşune unde-mi ţin văcuţele. Cumpăr fân din judeţul Vrancea, fac stocul mai de timpuriu, deoarece din pricina secetei se va scumpi nutreţul. Iau la coasă cam 10 tone; balotul de fân în greutate de 30 kg costă 50 lei - un preţ rezonabil. Mi-am propus ca întreaga cantitate de furaje pentru sezonul rece să o asigur până în luna august. Dar, problema care mă apasă este că nu ştiu ce voi face cu laptele! Îmi vine să-mi iau câmpii”, şi-a dat frâu liber deznădejdii Ionel Panaite.

„Preţul este bun şi-aşa cum e!”
Am stat de vorbă cu câţiva crescători de vaci cu lapte din judeţul Galaţi pentru a le afla opiniile. Constantin Pintilie, din Munteni, comună de lângă Tecuci, are 80 de animale, din care jumătate sunt în lactaţie. “Produc o tonă de lapte la zi şi o livrez la un procesator din apropiere. Preţul trebuia să fie ceva mai ridicat, dar e bun şi aşa”, ne-a declarat fermierul. Acesta a continuat afirmând că înainte a avut contract cu o fabrică din Focşani. “Cei de acolo nu au fost serioşi cu plata. Am plecat de un an şi ceva de la ei. Cei din Tecuci au venit la fermă, le-au convenit condiţiile de muls, cele de stocare şi calitatea laptelui”, a susţinut Constantin Pintilie.

“E extrem greu să mai creşti animale!”
Întrebat care este destinaţia laptelui produs în ferma sa de la Valea Mărului, Costică Sârghie ne-a declarat: “Îl dau la Cudalbi! E o bânzărie micuţă acolo! Eu am 500 de litri la zi. Primesc 1,1 lei pe litru, dar numai cu mofturi; m-am săturat”.
Producătorul agricol are un efectiv total de 90 de vaci cu lapte, rasa Holstein, şi la muls are în jur de 50 de capete. Acesta susţine că a livrat lapte unui procesator din Vrancea şi mai are de primit vreo 80.000 de lei. “E extrem de greu să mai creşti animale, să mai produci lapte în România! Mă gândesc serios să reduc din efectivele de animale la vreo 25-30 de capete. Şi dacă văd că nu merge nici aşa treaba, renunţ de tot la a mai creşte animale! Nu se merită, asta nu e afacere, e bătaie de joc! Nu avea dreptate Costel Caraş când se întreba?: «Ce folos că eu am o fermă de 150 de capete vaci Holstein şi n-am unde să vând laptele? Cine se va apuca de produs lapte în România, va fi idiot »”, îl citează Sârghie pe cunoscutul fermier din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov.

“Nu poţi face treabă, că toţi te fură!”
Costică Sârghie a făcut o pauză şi apoi a continuat: “Eu am lucrat şapte ani în Germania într-o fermă de vaci. Am strâns bani, am zis că vin acasă să fac şi eu ceva, aşa cum am văzut acolo! Dar cum să faci, domn’le, dacă ăştia toţi te fură?! Am dat lapte în Brăila la un procesator timp de o jumătate de an şi mi-a dat banii pe o lună de zile! Am înţeles că unitatea ar fi intrat în faliment şi cei 50.000 lei cred să sunt îngropaţi... fără popă! Dincoace, la Focşani, la fel, nu-mi dă banii. Ce naiba să mai fac?!”, încheie fermierul cu întrebarea care macină din ce în ce mai mulţi crescători de vaci de lapte autohtoni.


Ionel Panaite - un fermier pe culmile deznădejdii: „Sunt disperat, nu am unde da laptele! În loc să ne bucurăm de munca noastră, noi ne-am distrus sănătatea şi nu avem nici satisfacţie şi nici un beneficiu cât de mic”.

COMENTARII ÎN SPAŢIUL VIRTUAL
Povestea lui Ionel Panaite a fost postată şi în mediul online, pe site-ul revistei Ferma. Firesc, subiectul a atras numeroase comentarii şi lungi discuţii. Am spicuit câteva dintre ele:
Teodor Popa: „Poate să îl proceseze singur (telemea, brânză, lapte prospăt, iaurt), să livreze la oraş la domiciliu; îşi poate face reclamă online şi în presă!”
Dany Tma răspunde: “Dar crezi că oricine poate să proceseze laptele? Într-o fermă de o sută de capete, crezi că mai ai timp de procesare şi de mers pe piaţă?! Omul chiar vrea să vândă laptele, nu un produs finit, deşi, dacă l-ar procesa, câştigul ar fi evident mai mare”.
Teodor Popa: „E greu până îţi formezi piaţa de desfacere; dacă vinde 100 litri la oraş pe zi, îşi face banii pe care îi primea de la procesator pe 400 litri! Restul dacă îl procesează, e aur curat!”
Ilie Stoian: „De ce nu înţelege lumea că niciodată nu porneşti de la ceea ce ştii să faci, ci de la ce vrea şi cât vrea piaţa?”
Ştefan Muscă: „Până nu vă veţi uni, nu veţi reuşi!”
Ştefan Ambrozie: „Uniţi-vă, că altfel vă «mănâncă» supermarketul!”
Marian Visu-Iliescu: “Uniţi-vă cât mai mulţi într-o Cooperativă Agricolă, astfel veţi putea procesa împreună şi veţi obţine un preţ mult mai mare (fie datorită cantităţii mari de lapte, fie pentru că veţi vinde direct produsul finit). Pe programul naţional Start-up Nation, puteţi face o mică făbricuţă care să proceseze zilnic între 500 şi 1000 litri pe zi. Eu zic că ar fi o bună soluţie pentru 3-5 fermieri cu câte 10-15 văcuţe de lapte”.
Marian Andronescu: “Faceţi produse din lapte, ambalate, eventual o etichetă simplă, astfel adăugaţi plus valoare, puţină publicitate, puţin Facebook, o tarabă la piaţă ca să deveniţi cunoscut şi, după toate acestea, livraţi direct acasă la cumpărător. Succes!”
Ionela Plotuna: “La noi în jud. Cluj firma care preia laptele la un leu sau 90 de bani ne-a zis că peste câtva timp s-ar putea să ne ofere 50 de bani pe litru, deorece au cisterne cu lapte la poarta fabricii pentru preţul de 50 de bani. Dacă se continuă aşa, nu ştiu ce o să facem”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

 

Vizualizat: 262 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!