Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cârnații de Pleșcoi și ardeiul iute din Scurtești

Publicat: 29 iulie 2016 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După succesul european obținut recent de două produse alimentare românești, Telemeaua de Ibănești și Salamul de Sibiu, onorate cu titlul DOP (Denumire de Origine Protejată), câțiva producători de pe Valea Buzăului și-au propus să înregistreze și ei la Bruxelles Cârnații de Pleșcoi. Treabă serioasă și anevoioasă, care presupune parcurgerea unui traseu birocratic exigent. Deocamdată, proiectul buzoienilor e în faza de informare.

Click pe poza pentru galerie!

Undeva, la șes, în comuna Vadu Pașii, cale de 40 de km, o familie de legumicultori cultivă ardeiul iute fără de care gustul cârnaților nu ar fi complet. Pe lângă ardeiul iute, micii agricultori mai cultivă și plante aromatice necesare preparării unor cârnați care să cucerească piața. 

 

Atestate și brevete

Ai nevoie să șofezi cu atenție ca să ajungi din Buzău la Pleșcoi, sat al comunei Berca. Atenția e necesară pentru a nu te angaja pe un traseu greșit. Numeroase văi se deschid prin Munții Buzăului și ajungi să nimerești cine știe pe unde, numai în Pleșcoi nu. Am pățit-o și eu, de asta vă previn. Când, în sfârșit, am ajuns în localitatea fabricanților de cârnați, soarele se ridicase spre mijlocul bolții cerești. Gabriel Ilie, meșterul bunătăților din carne de oaie, porc și vită, mă aștepta în magazinul doldora de mezeluri care atârnă de tavan. Pe un perete, expuse unul lângă altul, atestate primite de la diverse instituții. Omul are atestate pentru o mulțime de produse tradiționale: mici de casă, piept de porc crud afumat, babic de Pleșcoi, ghiudem de Pleșcoi. Lista e numeroasă, după cum reiese din Publicația Tematică nr. 46, an II, ”Desfacerea Produselor pentru Micii Producători”, revistă editată de RNDR. 

Curios, pe lista produselor tradiționale atestate de Ministerul Agriculturii nu se regăsesc Cârnații de Pleșcoi. Cercetez lista mai bine și descopăr că un alt producător de cârnați, tot din comuna Berca, dar din satul Pleșești, vecin cu satul Pleșcoi, ei bine, acela are atestat pentru Cârnații de Pleșcoi. Drept consolare că nu a primit atestat de la MADR pentru Cârnații de Pleșcoi, producătorul Gabriel Ilie a făcut demersuri și a obținut brevet de la OSIM pentru o rețetă proprie de Cârnați de Pleșcoi. Unul cu atestatul, altul cu brevetul, doi vecini care au dat o turnură antreprenorială unui meșteșug culinar străvechi. 

 

Legumicultorul din Scurtești

Cârnații de Pleșcoi, atestați sau brevetați, cum or fi ei, trebuie să conțină carne de oaie și să fie condimentați. Carnea de oaie e adusă, în mare parte, cu camionul frigorific, din Mărginimea Sibiului. Cel puțin așa mă asigură Gabriel Ilie. ”Fratele meu are o fermă de oi prin apropiere, mai sacrific și oi cumpărate de la el, dar problema e că la Buzău avem un abator cu o capacitate mare, nu pentru 20 de oi, câte îmi trebuie mie pe săptămână, așa că aduc de la Sibiu carnea de oaie”, precizează producătorul de mezeluri afumate. 

Condimentele? ”De un an, cumpăr ardeiul iute de la un legumicultor din satul Scurtești”, îmi spune producătorul de mezeluri. Iau numărul de telefon al omului, sar în mașină și hai la Scurtești, că se face seară și se culcă săteanul, obosit de munca de peste zi. 

Nenea Victor m-a așteptat la poartă. ”~n câmp nu putem intra. A plouat azi-noapte și s-a făcut baltă mare și noroi. Nu putem trece nici cu căruța, așteptăm să se mai usuce locul”, mă informează Victor Vlad. Legumicultorul a lucrat la CAP, apoi, după Revoluție, primindu-și pământul înapoi, a lucrat pentru el. E acolo, în Lunca Buzăului, un loc prielnic legumiculturii, iar sătenii nu lasă nelucrată nici o palmă de pământ. ”Noi cultivăm ardei iute, ceapă, mărar, pătrunjel, roșii. Le vindem la piață, la Brașov, dar de anul trecut vând ardeii la Pleșcoi”, adaugă fermierul. 

 

Perspective europene

Vor reuși cei câțiva producători din Buzău să înregistreze la Bruxelles Cârnații de Pleșcoi? Nu vom putea afla prea curând răspunsul, pentru că demersul este unul de durată. Un eventual succes în capitala UE ar avea consecințe faste pentru producătorii de mezeluri autentice și nefaste pentru cei care introduc pe piață produse contrafăcute, fără respectarea rețetelor tradiționale. ”Cârnați de Pleșcoi se fac în toată țara”, acuză Gabriel Ilie. ”Ei vând kilogramul de cârnați cu unsprezece lei, or eu dau banii ăștia numai pe kilogramul de carne”, detaliază producătorul. 

Condimentele necesare preparării cârnaților după rețeta tradițională vin din Câmpia Buzăului. Le produce nenea Victor, bucuros că are un debușeu sigur pentru ardeii săi iuți, de-ți ia gura foc, cum se spune. Anul acesta a experimentat însămânțarea direct în câmp, fără să mai producă răsadul intermediar. Dacă experimentul său va avea succes, o vom afla la recoltare. Oricum, agricultorul e convins că va scoate cele câteva tone de ardei care vor lua drumul Pleșcoiului. Evaluatorii europeni, când vor degusta cârnații pentru a da verdicte, își vor simți limba pișcată de ardeii grozav de iuți ai buzoianului din satul Scurtești, comuna Vadu Pașii. 

 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 12 (173 -  1-31 iulie 2016) 

Vizualizat: 827 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?