Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Brânza de Gulianca

Publicat: 20 mai 2017 - 16:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mai degrabă decât o ţară a vinului, România este o ţară a brânzei. Stânele din munte şi fabricile moderne produc cantităţi uriaşe de brânză de toate sortimentele: de la caşul proaspăt, livrat ca atare, până la telemeaua atât de maturată încât capătă un gust ardeiat, apreciat de unii clienţi. 

După ce am devenit o ţară europeană cu acte în regulă, producătorilor de brânzeturi li s-au deschis ochii faţă de posibilităţile de promovare. Unii şi-au înregistrat brânzeturile ca produse tradiţionale, aşa cum a procedat, de exemplu, familia Istrate din Fundata Braşovului, sau ca produse cu denumire de origine protejată (DOP), aşa cum a reuşit procesatorul din Ibăneşti, judeţul Mureş. Inspiraţi de tot mai numeroasele iniţiative de promovare, oierii din comuna brăileană Salcia-Tudor, împreună cu autoritatea publică locală, s-au pus pe treabă să-şi promoveze telemeaua de Gulianca, dar să o şi protejeze de piratarea acesteia de către diverşi comercianţi de prin pieţele Brăilei şi Buzăului.

primar Florin MoroiuClick pe poza pentru galerie!

Un brand local protejat
”Telemeaua de Gulianca” este un brand cunoscut la nivel local: o ştiu brăilenii, dar şi buzoienii din Râmnicu Sărat. Profitând de popularitatea acestui produs, comercianţii nu ezită să îl vândă sub eticheta ”de Gulianca”, deşi colectează brânza te miri de la ce târle care nu au nici o legătură cu activitatea pastorală din Salcia-Tudor. În încercarea de a combate aceste practici neloiale, primarul Florin Moroiu (foto) a înscris produsul la OSIM. ”Certificatul e obţinut pe numele primăriei, o să-l copiem, o să-l semnăm, punem în ţiplă şi-l cedăm oierilor care merg la piaţă, să-l pună la vedere, la tarabă. Desigur, ca să obţină copia respectivă, vor plăti şi ei o sumă, aşa spune regulamentul. Primăria a plătit 5500 de lei pentru a intra în posesia acestui certificat, îi vom recupera cu timpul de la fermieri, care în felul acesta vor beneficia de o protecţie legală a brânzei de Gulianca. Nu vor mai avea voie să o vândă în piaţă decât oierii noştri, nimeni altcineva, chiar dacă e comerciant şi o cumpără de aici, de la noi”, mă asigură primarul, încrezător în demersul său. Mai rămâne, desigur, ca oierii să fie la rândul lor interesaţi să îşi protejeze brandul, adică să plătească suma necesară pentru duplicatul certificatului de la OSIM şi, după ce l-au obţinut, să nu-l transfere comercianţilor sau unora pricepuţi să le falsifice.

 


TRADIŢIE VECHE, REGULI NOI
Telemeaua de Gulianca este obţinută din laptele muls de la miile de ovine (localnicii spun că deţin în total 20.000 de oi) care pasc pe întinsul izlaz din jurul comunei Salcia-Tudor. Gulianca este unul dintre satele aparţinătoare, iar ierburile cresc din solul sărăturos specific teritoriului dintre cursul inferior al Buzăului şi cel al Siretului. E o zonă de şes nesfârşit, unde se revărsau odinioară la iernat turmele breţcanilor, bârsanilor şi ţuţuienilor. Unii dintre păstori nu s-au mai întors în satele lor de la munte, ci au rămas pentru totdeauna în câmpie. Proprietarii de turme din Salcia-Tudor se numără printre urmaşii acelor oieri şi ciobani. Comuna este înconjurată de târle: a lui Moroiu, a lui Samoilă, a lui Anton, a lui Niţă şi ale altora. Vezi din drum munţii de baloţi din vecinătatea saivanelor, auzi behăiturile oilor şi lătratul câinilor. Izlazul comunal însumează peste 2000 de hectare, iar de anul acesta Primăria condusă de Florin Moroiu, în urma deciziei Consiliului Local, a împărţit fermierilor (unii cresc zeci de vaci de lapte) toată suprafaţa în funcţie de numărul de animale. Asociaţiile sunt în curs de desfiinţare. Fermierii mi-au declarat că sunt mulţumiţi de decizie. Subvenţia de la APIA va intra în contul fiecăruia în funcţie de suprafaţa contractată. Nimeni nu se mai poate plânge că şeful asociaţiei doseşte banii.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 111 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Soluţii Monosem, Galucho şi Gregoire Besson de la Cons DDA

Soluţii Monosem, Galucho şi Gregoire Besson de la Cons DDA

Cons DDA a prezentat la Agriplanta 2017 două noutăţi pentru piaţa românească: o semănătoare de precizie Monosem hibrid pentru rapiţă şi utilajele Galucho pentru prelucrarea solului. Toate acestea au fost apreciate de către fermierii prezenţi. Utilajul care a stârnit cele mai multe „valuri” a fost semănătoarea Monosem NG plus4 purtată, modificată pentru rapiţă, în condiţiile în care cultivatorii de rapiţă se confruntă cu stabilirea spaţiului critic pentru rapiţă. Utilajele Galucho pentru prelucrarea solului, precum şi discurile grele Gregoire Besson sunt de asemenea apreciate de către fermieri.
Interviu cu Dan Goldiş, administrator Cons DDA.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Rapiţa, cultura anului în Arad! Daniela Herţeg continuă tradiţia familiei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?