Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alin Petric, artizanul dulceţurilor din Apuseni

Publicat: 20 mai 2017 - 16:49
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tânărul Alin Petric, din localitatea Cetea, un mic paradis de la poalele Apusenilor, de trei ani, este prezent pe piaţa produselor tradiţionale cu bunătăţi culinare rare: dulceţuri din fel şi fel de fructe şi legume sau chiar din lapte.

“Sunt producător de dulceţuri artizanale - aşa le zic eu -, făcute pe sobă încălzită cu lemne, în făbricuţa mea din Cetea”, se prezintă Alin Petric, tânăr care încă nu a împlinit 30 de ani. Pasiunea o are de când era mic, atunci când îşi petrecea copilăria în casa bunicilor, într-un cătun din Munţii Apuseni. De atunci, o „revoltă interioară” că resursele alimentare naturale locale sunt insuficient valorificate a dus-o cu el în timpul Facultăţii de Inginerie şi Management în Alimentaţie şi Agroturism a USAMV din Cluj-Napoca şi apoi pe durata masterului urmat în Franţa, tot în domeniul alimentar. După ce s-a întors în ţară cu 5000 euro, bani strânşi în câteva luni de muncă, tot în domeniul lui, în Franţa şi în Elveţia, în urmă cu trei ani a curmat revolta şi şi-a împlinit visul. Alin Petric şi-a folosit din plin experienţa franceză pentru a pune în valoare resursele de fructe şi legume din zona Apusenilor. A văzut cum ştiu francezii să valorifice tezaurul inestimabil al bogăţiilor naturale locale: „Noi, românii, suntem mai delăsători decât ei în această privinţă. Avem aceste resurse pe care nu vrem să le vedem sau le neglijăm. Aşa că am căutat să iau cunoştinţele lor şi să le aplic realităţilor şi necesităţilor noastre”.

dulceturiClick pe poza pentru galerie!

Un gest de solidaritate
Alin Petric a reînviat spiritul întreprinzător. S-a axat pe produsele tradiţionale, o piaţă de nişă care promite! El oferă cumpărătorilor o varietate de dulceţuri, siropuri şi legume procesate şi conservate.
Acasă are amenajat un mic spaţiu de producţie, astfel încât să corespundă cerinţelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, despre care ne spune că în România sunt mai drastice decât în Franţa. Acolo e mai multă maleabilitate din partea autorităţilor iar micii producători sunt sprijiniţi.
Prin magazinul său online are la vânzare diferite sortimente mai rar întâlnite, cum ar fi dulceaţa din: căpşuni cu lavandă, dovleac cu măr şi scorţişoară sau sfeclă roşie cu măr şi ghimbir. Produsele au apărut ca o necesitate, neavând ce face cu surplusul de dovleac şi de sfeclă, le-a combinat aşa cum văzuse în arta culinară franceză. Un mic producător din Pirinei i-a încredinţat reţeta pentru dulceaţa de pere cu miez de nucă, la care foloseşte un soi tradiţional românesc de pere, vechi de peste o sută de ani. Produce şi o variantă mai sănătoasă a ketchup-ului, cu gogoşari, suc de roşii şi un pic de hrean. De asemenea, nu lipsesc clasicele dulceţuri: de măceşe, de corcoduşe, de prune, de vişine, de piersici de vie, de cătină ori siropurile de pin, de soc sau de salcâm.
Principiul său este unul altruist, de solidaritate: „Fiind o gospodărie, nu pot să zic că avem o fermă în toată accepţiunea cuvântului; o parte din materia primă provine din livada noastră, restul cumpăr de la oameni. Respect principiul: «Cumpărând de la tine, îţi este bine şi ţie, şi mie! Nu ne îmbogăţim, dar măcar nu murim de foame nici unul, nici altul!»”

Produse artizanale pe o piaţă de nişă
„De la an la an cresc producţia. Volumul este determinat de desfacere; degeaba produc trei mii de borcane dacă nu vând. Am ieşit pe piaţă în 2014 cu câteva sute de borcănaşe, acum am ajuns la peste două mii, însă sunt premise să trec de cinci mii de borcane, în funcţie de cerere. Aici, pe plan local, colaborez cu o reţea de magazine, mai vând prin mici băcănii din Bucureşti, Sibiu, sunt prezent în târguri. Sunt în tratative cu supermarketuri mai mari, pentru a intra pe pieţele din Arad şi Oradea. Preţul oferit de retail îmi convine, să vedem cum pot face faţă cu cantitatea ritmic livrată, să evit rupturile de stoc”, ne-a declarat producătorul din Alba, aflat în căutare de colaborări în ţară.
Produsele sub brandul „Cetea - Gustul din Apuseni” sunt realizate manual, nu conţin nici un conservant, fiind obţinute doar prin fierbere. Alin le produce singur, acasă. Îl mai ajută mama lui uneori, cu sfaturile ei, dar procedeul de lucru este elaborat după un reţetar studiat şi prin experimente repetate. „Comparativ cu un borcan de dulceaţă de la raftul unui supermarket, al meu e mai scump; dacă stăm să ne uităm efectiv, preţul este dublu! Dar şi conţinutul de fructe este dublu la borcanele mele. Practic, ar fi acelaşi preţ pe conţinutul de fructe!”, susţine artizanul dulceţurilor din Alba. În plus, conservarea o face doar prin fierbere, conţinutul se pune în borcan fierbinte, la 80-90 de grade, şi se ţine aşa la cald de pe o zi pe alta, uneori chiar şi două zile. Are borcane de dulceaţă păstrate şi timp de doi ani. Le-a dus la analiză şi nu au dezvoltat nici un microorganism.
În funcţie de sortiment, borcanele de dulceaţă de 305 g costă între 12 şi 15 lei.

Cetea - gustul din Apuseni!
Alin Petric a fost fascinat de mic copil de bunătăţile savurate în fiecare iarnă, gătite de bunicii săi din Apuseni. Împreună cu familia s-a aşezat în satul Cetea, un micuţ paradis de la poalele munţilor, pentru a trăi într-un mediu curat şi sănătos. “Produsele noastre sunt obţinute în mica făbricuţă din satul Cetea. Fructele sunt din livada proprie, de la alţi gospodari din zonă sau din flora spontană din jurul micuţului sat de munte. Cultivarea, recoltarea şi transformarea se fac folosind un “savoir-faire” specific şi respectând mediul înconjurător şi biodiversitatea naturii. Întregul proces tehnologic se realizează utilizând tehnici artizanale, care reprezintă o garanţie a calităţii şi a grijii noastre pentru ceea ce oferim”, ne asigură artizanul dulceţurilor din Apuseni.

 

 

DULCEAŢĂ DIN SPUMA LAPTELUI
Produsul care atrage atenţia celor care-i vizitează standul e dulceaţa de lapte, foarte puţin întâlnită la noi, însă foarte răspândită în alte ţări din Vest. „Dulceaţa de lapte răspunde scopului pe care îl am în afacerea asta, acela de a sprijini şi micul producător. Toată lumea ştie acum preţul laptelui în ce situaţie a ajuns. Am reuşit să fac acest produs. Practic, eu iau laptele proaspăt direct de la micul producător, în maxim jumătate de oră de la muls, laptele se găseşte în oală fierbând cu zahărul. Procesul durează cam 3-4 ore, până când se îngroaşă şi devine o cremă. Dulceaţa de lapte poate fi consumată la micul dejun sau poate fi folosită ca o cremă pentru prăjituri!”, explică Alin Petric.


PRODUSUL ARTIZANAL ÎMPACĂ ŞI CAPRA, ŞI VARZA!
„Produsele mele sunt realizate după reţete tradiţionale, însă legea din 2014 nu permite denumirea atâta timp cât nu ai logo şi nu eşti înregistrat la Direcţia pentru Agricultură.
Şi o altă chestie specifică românilor, DSVSA impune să folosesc cazane numai din inox alimentar, în timp ce DADR, care atestă produsul tradiţional, acceptă şi folosirea cazanelor din cupru. Şi atunci eu a trebuit să împac autorităţile şi am găsit formula: produs artizanal”, explică Alin Petric.

Alin Petric
Alin Petric: „Încerc să ajut cât mai mulţi producători, preluându-le materia primă care le este de prisos, pe principiul «cumpărând de la tine, îţi este bine şi ţie, şi mie! Nu ne îmbogăţim, dar măcar nu murim de foame nici unul, nici altul!»”

 

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 520 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?