ACASĂ LA FAMILIA MARIN, ÎN PODU NĂRUJEI

Ne-au întâmpinat în foişorul din lemn cu o colecţie de costume populare cusute manual, veche de peste o sută de ani, mândria bunicii Ioana, care are acum 83 de ani, dar îşi aminteşte cu drag de fiecare cămaşă brodată, de sutele de bluze tradiţionale cusute de ea, manual, de fiecare brâu, de cuverturi şi de preşuri...
Iustina Marin este în clasa a VI-a. Îi place să pescuiască şi să adune ouăle din cuibare. Este o frumuseţe de fată, cuminte şi harnică, îndrăgeşte animalele şi portul vrâncenilor.

Cum au ajuns struţii, purceii şi peştii să împartă aceeaşi gospodărie?
Daniel Marin, de meserie lăcătuş mecanic, lucra la o fabrică de cherestea când a cunoscut-o pe Ioana Nicoleta, care lucra ca secretară în acelaşi loc. Când au vrut să se căsătorească, mamaie i-a zis că dacă vrea fata să rămână în Năruja cu ea! Daniel nu a stat pe gânduri. S-au luat şi au început o afacere, o societate cu magazin, care când merge, când nu merge. Aşa că din 2015 au decis să mai facă şi altceva...
"Am început cu porcii, acum mai sunt vreo 20 de bucăţi. Mai mult vindem purcei. M-a ajutat şi mă ajută foarte mult domn' primar (n.r. - primarul Grigore Mihăeş este medic veterinar) cu sfaturi, cu învăţături... Apoi am mai făcut o baltă de peşte cu crap şi caras ca să am pentru mine. Pe urmă, fata a zis: hai, tati să luăm şi o familie de struţi... I-am luat anul ăsta. Am mai luat şi 60 de găini ouătoare de pe la Tecuci şi m-am dus la Braşov şi am luat 220 de puicuţe. Acum au început ouatul. Am 190 de bucăţi, au început ouatul cam de o săptămână şi iau cam 90-120 de ouă pe zi (n.r. - în luna iunie)", ne povesteşte Daniel Marin despre cum a luat naştere activitatea zootehnică a familiei.
"Apoi, din ambiţie că el şi-a luat struţi, eu mi-am luat 25 de curcani. Pe urmă, mamaie a zis că ea nu poate mânca lapte şi brânză dacă nu-i laptele de la vaca ei, şi am căutat şi am luat şi vacă. Acum, avem vacă şi o viţică. Nu-i rău, mai ales că numeri pe degete câte vaci ar mai fi în Podu Nărujei. Eu am fost crescută de bunici, părinţii mei fiind la Vrâncioaia; mă trag dintr-o familie de oameni gospodari, de la noi din curte nu au lipsit animalele", spune Ioana Nicoleta Marin.
Şi, se pare, investiţiile... zootehnice nu se opresc aici. Iustina i-a spus tatălui ei că-şi doreşte şi câte o pereche de păuni şi fazani. Iar Daniel va respecta dorinţa fetei!
Au vrut să facă un proiect pe "Tânărul fermier", dar din păcate nu au găsit un consultant bun, aşa că au ratat sesiunea de depunere.

Copiii din comună vin să vadă animalele
Nicoleta Marin este educatoare în Năruja şi spune că aduce copiii de la grădiniţă şi de la şcoală în gospodăria lor pentru a vedea microferma şi pentru a face cunoştinţă cu frumoasele tradiţii nărujene, prinse cu mână bună în delicata cusătură a portului popular şi în cuverturile colorate, ţesute la război.
Am întrebat-o pe Nicoleta cum se împletesc toate: meseria de educator cu agricultura şi cu ţesăturile? "Aşa cum ştiu să fac lucruri frumoase la grădiniţă, la fel ştiu să fac şi în gospodărie. Prin prezenţa animalelor pe care le-aţi văzut cât şi a lucrului de mână... se împletesc foarte bine atunci când simţi nevoia de relaxare, te duci fie la pescuit sau în fermă, fie alături de veterana de lângă mine pentru a coase, a ţese, a-i da la mână cele necesare pentru a putea să fie păstrate în lada de zestre peste ani şi ani. Copiii care vin la noi sunt foarte încântaţi să vadă struţii, să pescuiască, să se joace cu păsările. Şi părinţii copiilor cu care lucrez se ocupă cu creşterea animalelor, dar nu au aşa variate ca noi. Tocmai varietatea i-a încântat şi le-a insuflat ideea de a avea şi ei pe mai târziu", spune cu mândrie Ioana Nicoleta.

Noi am fost primiţi cu bucurie, apă rece, cireşe şi prăjitură cu fructe. După jumătate de oră ne simţeam de-ai lui Marin. O familie de oameni frumoşi şi harnici, gospodari ai satului vrâncean, pentru care nimic nu este imposibil când vine vorba de împlinirea unui vis. Iar ei au la dispoziţie şi voinţa, şi puterea de muncă, dar şi dorinţa de a transmite generaţiilor viitoare că agricultura, tradiţiile şi păstrarea acestora sunt şi vor rămâne valori ale neamului nostru.

Nicoleta DRAGOMIR
Foto: Leonard STAFIE
Video: Claudiu BOROBEI