Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

A acceptat provocarea agriculturii ecologice

Publicat: 29 septembrie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Aurel Petruș, fermier din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași, este cunoscut ca producătorul ouălor ecologice comercializate sub brandul „Gălbenuș de Bărăgan”. Puțini știu însă că Aurel Petruș administrează, împreună cu fiul său, două ferme cu o suprafață totală de 1.200 ha, cu o structură de 13 culturi și crește aproape 9.000 de găini ouătoare. Fermierul călărășean face agricultură ecologică din anul 2000, iar producția o vinde, prin contracte ferme, în Germania. 

Click pe poza pentru galerie!

Să povestești cu Aurel Petruș este o plăcere. Poți vorbi despre agricultură ecologică, despre tehnologii de cultură, despre planurile lui, despre noutăți și tendințe ale piețelor, totul într-o atmosferă degajată și cu zambetul pe buze. Își păstrează seninătatea chiar și atunci când vorbește despre greutățile pe care le-a avut până acum pentru dezvoltarea fermei sau despre decizia de a renunța la subvenția pentru agricultură ecologică. 

 

A avut o șansă încă de la început

Aurel Petruș a urmat cursurile liceului de matematică-fizică din Roșiorii de Vede, iar în vara anului 1978, când agricultura țării mergea foarte bine în Bărăgan, a plecat cu încă doi colegi să câștige banii de buzunar. „Aveam trei colegi cu care am plecat să lucrăm la irigații. Când m-am întors, am decis să mă fac inginer agronom. Am dat la Agronomie la Timișoara”, spune Aurel Petruș. 

Repartiția a primit-o în Bărăgan, a fost inginer șef la CAP Ștefan cel Mare, unde a ajuns în 1984. A lucrat doar cinci ani în sistemul de CAP. Afacerea actuală a început-o cu 200 ha și, în timp, a arendat teren iar acum a ajuns la 1200 ha. Agricultura ecologică a venit ca o provocare. „Am început agricultura ecologică de unul singur în 2000, când am beneficiat de un proiect finanțat de Guvernul olandez, în valoare de 200.000 de euro. Am început cu 280 ha - 300 ha. Am primit o finanțare pentru unelte, am primit o țesală de buruieni, o combină, o cositoare, o freză, toate second-hand”, își amintește Aurel Petruș. 

 

Fasolea - cultură pe profit în 2016

Inițial, Aurel Petruș a pus bazele fermei Auger Petruș. În prezent, familia Petruș administrează două ferme, una zootehnică, Euvial Prest, și una vegetală, Eco Fruct.

În 2011 a început activitatea fermei zootehnice, iar în prezent de afacere se ocupă fiul fermierului, Mihai Petruș, tot inginer agronom. „A fost o provocare primită de la un coleg fermier, care a ales primul producerea de ouă ecologice. Acum vindem sub brandul Gălbenuș de Bărăgan în Mega Image și Auchan”, spune Aurel Petruș.

Ferma zootehnică are 8.700 de găini ouătoare, pentru care este nevoie de 150 de tone de furaje pe an, toate produse în ferma vegetală, pe circa 200 ha. 

La Eco Fruct au rămas 1.000 ha și un plan de 13 culturi agricole. „Principală este cultura care dă profitul cel mai mare, iar anul acesta a fost fasolea, pe 30 ha. Vom crește suprafața la 50-100 ha”, spune fermierul. În structura de culturi mai intră speciile: linte (pe 40 ha și va crește la 200 ha pentru anul viitor), năut (acum 3 ha, dar din 2017 va ocupa 50 ha), inul de ulei pe 150 ha, Triticum monococum pe 150 ha (va scădea la 100 ha). „Mai avem mazăre pe 50 ha. Anul trecut am avut 225 ha de rapiță, vom reduce la 150 ha. Soia este pe 12 ha. Am introdus de anul acesta prima dată cultura de mei, în cultură dublă. Totul (producția) merge în Germania”, a completat fermierul.

Când a venit vorba de profit, Aurel Petruș a evitat răspunsul. Cu siguranță are un câștig bun. El e reinvestit în fermă an de an. Ne-a mărturisit însă că a plătit, în 2015, un impozit de 300-400 milioane de lei. 

 

Scheme de fertilizare și de tratament concepute în fermă

Meseria de inginer agronom l-a ajutat să evite costurile suplimentare cu tehnologia. A ajuns să-și prepare singur îngrășământul și substanțele pentru tratamentele fitosanitare. „Eu recomand ca fertilizarea să fie pusă sub arătură. Folosesc gunoi de pasăre, care poate proveni dintr-o fermă ecologică, dar și dintr-o fermă convențională, cu condiția ca găinile să fie crescute la sol. Noi compostăm gunoiul timp de 3-6 luni. Mai avem și o altă metodă, îl și peletizăm, în combinație cu 30% dolomită”, spune Aurel Petruș. 

Pe lângă ușurința la depozitare și la administrare, peletizarea gunoiului de pasăre are avantajul neutralizării. „Prin introducerea carbonatului de calciu sub formă de dolomită, introducem magneziu. Atunci devine un îngrășământ complex, pe bază de azot, fosfor, potasiu, microelemente. Venim cu adaos de 20% magneziu. Anul trecut am folosit pentru prima dată îngrășământul preparat în acest mod. Ca efect, s-a ajuns la 5 tone/ha la grâu, față de 2,5 tone/ha”, a explicat fermierul.

Ca insecticid folosește maceratul de urzică, pe care a învățat să-l prepare singur dintr-un kilogram de urzici vii, cu 10 litri de apă, pe care-l lasă la macerat timp de două săptămâni. „La 200 litri necesari pentru un hectar, trebuie pusă o cantitate de 20 litri de macerat. Pentru 1.000 ha ai nevoie de 20 tone. Maceratul de urzică este un repelent, nu omoară insectele. Acum facem și un produs cu drojdie de bere, un biostimulator, un fertilizant foliar. Am început să-l folosim din acest an. Rezultatele sunt foarte bune”, spune Aurel Petruș.

 

Un viitorul bine proiectat

Deschiderea spre nou și informarea continuă asupra realității economice face ca fermele administrate de familia Petruș să facă față cu bine situațiilor viitoare. De exemplu, pentru a menține rentabilă ferma zootehnică, s-a găsit soluția: „În Germania se caută foarte mult coaja de ou ecologic. Vrem să facem praf de ou ecologic, cu termen mai lung de valabilitate. Investiția este de 40.000-50.000 euro”, a explicat Aurel Petruș.

În ferma vegetală a început deja extinderea capacității de depozitare. Silozul existent avea 3.300 mc, acum îl extinde cu încă 1.200 mc. Va fi finalizat cel mai probabil în 2017. 

În ceea ce privește valorificarea culturii de soia, până acum o folosește numai pentru ferma zootehnică, dar urmează procesarea și vânzarea șrotului de soia ecologică. Deoarece pierde mult din preț atunci când puritatea culturii este scăzută, s-a gândit să investească într-o stație de sortare și ambalare. „Anul viitor va fi un centru de sortare și de ambalare unde ne vom duce cu puritatea până la 99,9%. Eu pierd 200 euro/tonă numai pentru că dau producția cu 95% puritate. La final vom merge cu o nouă ofertă și spre supermarketurile din România”, este noua țintă de piață a fermierului Aurel Petruș. 

 

 


BIROCRAȚIA I-A TĂIAT SUBVENȚIA PENTRU AGRICULTURA ECOLOGICĂ!

Când vine vorba de probleme, Aurel Petruș își aduce aminte doar de una singură, legată de APIA. A decis să renunțe la subvenția pentru agricultura ecologică. „La mine este un caz de forță majoră. Anul trecut am avut o problemă de sănătate și am făcut transfer de exploatație către firma băiatului, cu scopul de a continua angajamentul de agricultură ecologică care era în anul 5, ultimul. Tranferul nu este încă înregistrat în sistemul APIA pentru că sunt acuzat că am făcut subarendare. Dar vechea societate a radiat contractele de arendă și au fost refăcute cu noua societate. Culmea este că acum ar trebui să restitui toată suma primită până în prezent. Și vorbim de 500.000 de euro. M-au determinat de anul acesta să renunț la subvenția pe agricultură ecologică. Eu o numesc subvenție ghilotină”, mărturisește fermierul. Astfel a rămas anual fără aproximativ 250.000 de euro. 



14 ÎNCERCĂRI, DOUĂ PROIECTE EUROPENE REUȘITE

Familia Petruș avea toate șansele să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii. Dar nu a avut succes. „Eu am depus 13 proiecte pe fonduri europene și a ieșit numai unul, care a vizat modernizarea fermei agricole, cu condiția ca 50% să fie destinată pentru utilaje de irigat. Am câștigat recent și proiectul de modernizare sistem de irigații pe OUAI, cele 5 instalații se vor reface în 2017”, spune fermierul. Primul proiectul a avut o valoare de 930.000 euro, din care peste 50% a vizat sistemul de irigații. A cumpărat atunci și o combină New Holland, două tractoare mici Case IH, un încărcător JCB, un utilaj pentru rapiță și o remorcă, toate utilajele valorând aproximativ 400.000 euro.

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 966 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?