Ioan Vlad Bălteanu deţine singura stupină de elită din zona Moldovei. Acum este furnizor de mătci din rasa Apis mellifera carpatica, produse în propriul centru de însămânţări artificiale.
Sezonul apicol 2020 a lăsat urmări grave în stupine, care acum se manifestă acut. Ce-i de făcut ne spune Ioan Vlad Bălteanu, proprietarul unei ferme de elită din județul Iași.
În cei 30 de ani de apicultură, Doru Sănduleanu credea că le-a văzut pe toate, dar seceta din 2020 a fost cruntă. Ieșeanul nu s-a dat bătut, limitând pierderile cât a putut.
Mulţi apicultori au ajuns la capătul răbdării: culesul inexistent la salcâm, eforturile financiare mari, munca grea şi atacurile de varroa - toate îi fac să renunţe la stupărit.
Şi în albinărit există greşeli frecvente pe care le fac, de obicei, stuparii aflaţi la prima… roire.
Apicultori avem, miere avem, reglementările pare că lipseau sau mai degrabă nu erau complete. Aşa îmi explic de ce, recent, Parlamentul a votat o nouă lege a apiculturii.
În prima parte a lunii iulie se derulează culesul la floarea-soarelui şi, în funcţie de hibrid şi de condiţiile pedoclimatice, acesta poate să aducă venituri importante.
"Bine aţi venit în mica mea stupină", aşa ne întâmpină Rareş Popovici, tânărul apicultor din Tomeşti, judeţul Timiş. A plecat la drum cu o familie de albine, în urmă cu 3 ani...
Mai este “luna florilor” în prisacă, luna primelor culesuri de nectar la rapiţă şi la salcâm, potrivit unui calendar apicol anual.
În plină criză pandemică, apicultorii sunt în faţa unei situaţii fără precedent: nu-şi pot comercializa mierea la export. Care sunt soluţiile de reducere a pierderilor?