Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Varroa: pragul critic al infestării albinelor

Publicat: 27 decembrie 2010 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Una dintre principalele operaţii apitehnice care intră în sarcina apicultorului pe parcursul unui sezon apicol constă în efectuarea tratamentului împotriva binecunoscutei căpuşe Varroa destructor, responsabilă de apariţia varoozei - boală parazitară a albinelor adulte şi a puietului, foarte uşor transmisibilă.

Click pe poza pentru galerie!

La apariţia pe meleagurile ţării noastre (1976), parazitul era cunoscut sub denumirea de Varroa jacobsoni. Până la această oră nu s-au identificat metode eficiente pentru eradicarea totală a acestei parazitoze, iar boala continuă să provoace, anual, pagube mari în apicultura mondială, excepţie făcând Australia şi Marea Britanie, unde boala nu s-a extins.

Varroa destructor este un parazit ce însoţeşte albina indoneziană Apis cerana (descrisă prima dată în anul 1904). În aceste comunităţi, parazitul nu provoacă pagube mari, deoarece Apis cerana creşte doar puiet de trântori, unde varroa se înmulţeşte. Pe de altă parte, albina indoneziană reuşeşte, singură sau cu ajutorul celorlalte albine din stup, să se elibereze de parazit şi să-l distrugă.

Acarianul varroa destructor este vizibil cu ochiul liber: femela are o lungime de 1,0-1,7 mm şi lăţimea între 1,5 şi 1,9 mm, are patru perechi de picioare scunde cu ventuze şi culoare maro-roşiatică. Aparatul mandibular este de aşa natură încât să poată străpunge pieliţa subţire a albinei şi să extragă hemolimfa, reducând viaţa albinelor sau provocându-le moartea.


Dezvoltare şi răspândire

Parazitul se înmulţeşte şi se dezvoltă exclusiv în celulele cu puiet de albine. Iarna, supravieţuiesc doar femelele fecundate, care parazitează albina matură. Primăvara, la apariţia primului puiet, aceste femele intră şi depun ouă în celulele puietului, înainte ca albinele să le căpăcească. Din ouă eclozează larvele parazitului, al căror ciclu de dezvoltare se desfăşoară în paralel cu cel al albinei.

Când ajung la maturitatea deplină, femelele sunt fecundate, iar masculii şi femele imature mor. Femele fecundate se formează din celulele agăţate de corpul tinerei albine sau singure şi contaminează imediat prima albină întâlnită. Varroa preferă puietul de trântor, deoarece aici spaţiul de dezvoltare este mai mare, temperatura este favorabilă, iar cantitatea de hrană e suficientă.

Această boală se transmite uşor şi se răspândeşte prin furtişag, prin intrarea albinelor infestate în alţi stupi, cu ajutorul trântorilor care zboară la distanţe mai mari, în timpul pastoralului sau odată cu vânzarea familiilor sau roiurilor infestate etc. Astfel, în cursul unui an, varroa poate înainta circa 160 km.

Paraziţii sug în continuu sângele (hemolimfa) larvelor, nimfelor sau al albinelor adulte. Din această cauză, viaţa şi vitalitatea albinelor se scurtează, ceea ce duce la slăbirea familiei.

 

Semnele prezenţei varroa

Dacă puietul a fost parazitat de un număr mai mare de căpuşe, vom observa mai multe albine cu corpul şi aripile deformate, care mişună pe jos, în faţa stupului infestat. Totodată, căpăceala celulelor, pline de larve, dar şi de varroa, devine zbârcită şi perforată, cu marginile neuniforme şi ascuţite. În astfel de situaţii, larvele sunt destinate pieirii.

În anumite cazuri, albinele puternic infestate părăsesc stupul sub formă de roi, căutând astfel să protejeze matca. Deseori se pot observa albine care, „ignorând” condiţiile climatice, părăsesc necontrolat stupul sau ghemul de iernare.


Limitarea infestării albinelor

Combaterea varoozei, indiferent de anotimp, poate provoca pagube albinelor şi produselor stupului. În schimb, absenţa totală a metodelor de combatere duce la pierderea comunităţilor de albine. De aceea albinele trebuie tratate doar atunci când este absolut necesar şi cu scopul de a limita răspândirea bolii sub pragul toleranţei la infestare, înainte să apară pierderile de albine şi cele economice.

Atunci, familia respectivă, în condiţii favorabile şi normale de dezvoltare, valorifică din plin culesul din natură şi iernează fără probleme. Astfel de familii nu necesită folosirea acaricidelor sau a altor metode de combatere a varoozei.

Prezenţa tolerabilă a paraziţilor va crea condiţii prielnice apariţiei viruşilor, mai ales cei care provoacă paralizia acută.

Gradul de infestare se poate determina cu aproximaţie folosind rezultatele actuale ale ştiinţei şi ale practicii apicole, dintre care menţionăm câteva.
Specialiştii veterinari ruşi au stabilit că o familie de albine va avea o dezvoltare normală primăvara dacă gradul infestării este sub unu la sută.

Cercetătorul german Ralph Buchler susţinea, în 2002, că "în lunile octombrie şi noiembrie, numărul de varroa căzute zilnic pe fundul stupului, prin moarte naturală, trebuie să fie mai mic de 0,5%".

Unul dintre cei mai renumiţi crescători de mătci din Serbia, dr. J. Kulincevici, a subliniat necesitatea folosirii fundurilor adânci antivarroa: „dacă în luna octombrie, sub plasa fundurilor antivarroa, găsim câteva zile la rând în medie un parazit mort natural, înseamnă că în stup mai există alţi circa cinci sute de paraziţi vii, care dacă sunt lăsaţi să supravieţuiască în timpul iernii, ne pot distruge, în sezonul de primavară, întrega comunitate de albine".

În concluzie, putem spune că pragul admis al infestării albinelor cu varroa este de 0,5%. Toate comunităţiile care sunt infestate în această proporţie de paraziţi, sau cu un procent mai mare, trebuie tratate.


RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE

• Apicultorul trebuie să aibă grijă să nu permită, în timpul sezonului, ca populaţia paraziţilor de varroa să depăşească zece la sută din mărimea puietului (numărul de celule cu puiet).
Cea mai simplă metodă de a afla numărul de acarieni prezenţi în stup este controlul fundului antivarroa.

În tavă se va pune hârtia de control, iar după zece zile se vor număra paraziţii căzuţi după moartea naturală. Cifra obţinută se va înmulţi cu 120. Astfel se va obţine cu aproximaţie numărul acarienilor de varroa într-un stup controlat. (Dr. Ralph Buchler, Kirchain, 5-7, octombrie 2001)

• Pentru a evita urmările tragice asupra albinelor, apicultorul trebuie să estimeze la timp puterea atacului acarienilor, cu mult timp înainte de înmulţirea paraziţilor sau de apariţia primelor albine afectate. Cu patru sau şase săptămâni înainte de oprirea ouatului, numărul de varroa moarte natural nu trebuie să depăşească cinci bucăţi/zi. (Dr. Ralph Buchler, Kirchain, 14-15, decembrie 2002).

 

ŞTIAŢI CĂ ...   

• Prezenţa unui parazit de varroa pe o albină este comparabilă cu infestarea unui singur om cu un kilogram de păduchi.
• Pragul admis al infestării albinelor cu varroa este de 0,5%, potrivit cercetărilor realizate de doctori în medicină veterinară din Europa.

Vizualizat: 10757 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
infestare cu varoa
|
10. 12, 2014. Sunday 07:09
la tratamentul impotriva varoa albinele au cazut in fata stupilor si nu zburau stateau gramada jos/de ce oare ,,,,,,,,,,
1.
infestare cu varoa
|
10. 12, 2014. Sunday 07:08
la tratamentul impotriva varoa albinele au cazut in fata stupilor si nu zburau stateau gramada jos/de ce oare ,,,,,,,,,,
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?