Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ULCICA PLINĂ CU MIERE - Daniel Baciu, un tânăr apicultor de peste Olt

Publicat: 19 iulie 2018 - 20:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Târgul Mierii din Bucureşti, ediţia de primăvară, din 16-18 martie a.c., a trecut, dar notiţele au rămas în agendă. E timpul să le folosesc şi să vă prezint o tânără familie de apicultori din Caracal, oraş situat în plină câmpie, unde se află culturi agricole, dar şi păduri de salcâm, adică o foarte bună bază meliferă. 

Tinerii apicultori olteni utilizează reţelele de socializare ca să promoveze mierea şi celelalte produse ale stupului. Târgurile, de asemenea, sunt ocazii binevenite pentru a se face cunoscuţi.
Daniel Baciu are 26 de ani. A venit la târg cu soţia lui. Amândoi stau în picioare, în spatele tarabei, şi răspund întrebărilor puse de clienţii curioşi. ”M-am născut într-o familie de apicultori. Tata e un crescător de albine cunoscut în zonă”, îmi spune junele, care pomeneşte ceva de o ulcică din lut plină cu miere şi ţinută, cândva, în braţe, într-o căruţă. (O fi fost ulcica lui sau a tatălui, acum în vârstă de 51 de ani, sau a vreunui alt albinar din şesul Caracalului, nu ştiu acum să vă spun, fiindcă printre notiţele mele nu găsesc nici un răspuns). Treburile stupinei sunt organizate de tatăl lui Daniel, dar de extracţie şi îmbuteliere se ocupă cei tineri. Tot ei umblă pe la târguri. Aşa au ajuns şi la Bucureşti. ”Avem 250 de familii. Stupii sunt amplasaţi în patru vetre. Trei în judeţul Olt (Caracal, Hotărani şi Uria) şi una în judeţul Dolj, pe lângă Dăbuleni”, precizează apicultorul.
Cum a fost anul apicol 2017? ”An bun. La rapiţă, la Hotărani, a mers bine. La Dăbuleni, am prins şi ceva mentă. O avem încă în rame, trebuie extrasă. În Balta Brăilei a mers bine floarea-soarelui. La tei, lângă Bucureşti, nu am avut noroc. Dacă e să trag o concluzie, 2017 s-a dovedit un an bun la rapiţă şi la floarea-soarelui”, evaluează Daniel anul precedent. Pentru transportul stupilor, familia Baciu utilizează un camion cu platformă şi cu remorcă dotată cu sistem de culisare.

Familia Baciu_b

Zumzete şi click-uri
Forma juridică pentru care a optat familia de apicultori din Caracal este întreprinderea individuală. Nu au angajaţi. Daniel a depus în vară un proiect la AFIR, pe Submăsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”. Aşteaptă încă răspunsul. Îşi doreşte tancuri din inox pentru depozitarea mierii, un utilaj pentru manipularea butoaielor, un maturator al mierii. Tânărul a investit în trecut într-un site pentru promovarea produselor, dar l-a închis, fiindcă ”e costisitoare întreţinerea unui site”. Se foloseşte mai bine de facebook, unde şi-a deschis o pagină şi atrage clienţi. Târgul de la Bucureşti, unde participă de trei ani, i-a sporit, de asemenea, clientela. Unii dintre cumpărători, probabil păţiţi cu alţi producători, nu ezită să ducă mierea la analize. ”Un client din Craiova m-a sunat să-mi spună că a testat mierea la un laborator şi rezultatele au fost bune”, îşi aminteşte Daniel.
De anul trecut, prisaca familiei Baciu este în proces de reconversie ecologică. Sortimentele de miere sunt diverse: miere de rapiţă, de floarea-soarelui, de salcâm, dar şi de mentă şi albăstriţă, o plantă care creşte spontan în grâul netratat chimic. ”Obţinem şi derivate: propolis, ceară, păstură şi faguri. Noi oprim mulţi faguri pe care-i tăiem şi vindem bucăţile celor interesaţi”, mă asigură tânărul din Caracal, membru al Cooperativei Agricole ”Apicultorul Oltean”. Cooperativa a numărat în trecut 700 de membri, dar mulţi s-au retras şi în prezent mai sunt 300 de cooperatori. Ei plătesc drept cotizaţie 1 leu/familie de albine.
Potrivit datelor statistice publicate de MADR pe site-ul propriu, în judeţul Olt se aflau în prima jumătate a anului trecut 45.350 de familii de albine, iar producţia a fost, până la 30 iunie, de 218 tone.

Miere_b


ÎN AŞTEPTAREA BANILOR EUROPENI
Daniel Baciu este, aşadar, unul dintre tinerii, nu puţini, dar nici foarte numeroşi, care au ales să preia ocupaţia agricolă a părinţilor. Este adevărat că tatăl său ia încă deciziile majore, dar băiatul s-a dovedit foarte activ în vânzarea mierii şi a celorlalte produse apicole. Desigur, mai vând şi comercianţilor angrosişti, dar mare parte din producţie este îmbuteliată, etichetată şi pusă pe tarabă, fie cea din lemn, la târguri, fie cea virtuală, pe pagina de facebook. Vor ajunge şi bani europeni în contul lui? Vom vedea ce răspuns vor da funcţionarii români.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 1142 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?