Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Târgul Naţional al Mierii a împlinit 17 ediţii

Publicat: 27 noiembrie 2017 - 22:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, a deschis, pe 15 septembrie a.c., ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, un eveniment aşteptat atât de apicultori, cât şi de bucureştenii interesaţi de produsele stupinei. 

Secretarul de stat este nelipsit de la aceste evenimente deoarece îi amintesc de copilăria sa petrecută într-o curte cu două sute de stupi. De aceea se declară apropiat de cele trei mari simboluri naţionale: crucea, oaia şi albina.

Târgul Naţional al Mierii a împlinit 17 ediţiiClick pe poza pentru galerie!
Venirea la timp a oficialilor a surprins tocmai gazdele, care au avut nevoie de câteva minute pentru a aduna graţioasele purtătoare de panglică tricoloră. Imediat după tăierea acesteia, oficialul MADR s-a fotografiat cu albinuţele care au ţinut întinsă panglica. Ajutate, aş spune firesc, de un trântor frumos. Apoi, ca la un semn, toţi oficialii au coborât la nivelul bâzâitoarelor pentru o clipă de eternitate. Toate acestea s-au întâmplat pe Bulevardul Ficusului, la nr. 42, ca şi în ultimii 16 ani. Lumea apicultorilor s-a reunit aici pentru trei zile. Nu mai puţin de 120 de expozanţi. Unii dintre ei au adus spre vânzare produse din stupine sau tot felul de accesorii. Alţii au venit să cumpere ba una, ba alta pentru binele albinelor sau pentru sufletul lor.

Încă un an nefast pentru prisăcari
Ioan Fetea, proaspăt reales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, a precizat că nici acest an nu a fost prea bun pentru stupari. Şi aici a amintit de temperaturile scăzute de la finele lunii aprilie (în Gorj şi Mehedinţi au fost trei zile cu -7 grade C) apoi de variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sau ploile din perioada înfloririi salcâmului etc. Totuşi, precizează Ioan Fetea, „2017 va fi un an mai bun decât precedentul cu cel puţin 10-15 la sută ca producţie. Dacă anul trecut s-a făcut 35-40% din producţia medie anuală de miere de 24.000 tone (circa 10.000 tone - n.r.), anul acesta avem undeva la 50-55%”.
Şi la mierea ecologică producţia va fi mai mică în acest an. „Dacă anii trecuţi se obţineau între 3.000 şi 5.000 tone, de la 100.000 de familii înregistrate în sistem ecologic, anul acesta cred că producţia este sub 2.000 de tone”, a precizat preşedintele ACA. Schimbările climatice afectează foarte mult şi activitatea din stup.

“Miere în şcoli” - aşteptări optimiste
Daniel Botănoiu a pomenit de proiectul prin care statul va asigura pentru aproape 1,5 milioane de copii câte un borcan de miere de 350 g/lună, un program prin care se caută în primul rând dezvoltarea unei obişnuinţe de a consuma miere. Proiect aprobat de Parlament. Programul are şi susţinerea financiară prevăzută în bugetul MADR, precizează secretarul de stat, fiind vorba de aproximativ 17 milioane de lei pentru circa 500 tone de miere polifloră/lună. Secretarul de stat din MADR a răspuns tuturor întrebărilor presei, ajutat de Iacob Lelior, directorul general al ANZ, şi de preşedintele ACA.
Ioan Fetea speră că acest program va duce la creşterea consumului de miere per cap de locuitor, care în România se încadrează între 500 şi 600 g. Adică de peste cinci ori mai mic decât în ţările nordice (circa 3 kg/cap de locuitor), de aproape patru ori mai mic decât în Germania (2 kg/cap de locuitor) şi de aproape trei ori mai mic decât media europeană (peste 1,5 kg/cap de persoană).
Efectul acestui borcan de miere/lună ar putea aduce achiziţionarea a cel puţin încă un borcan în fiecare familie, prin stimularea consumului. Ceea ce ar fi foarte bine pentru producătorii români de miere. Pentru că prin acest program se va livra doar mierea românească.
Daniel Botănoiu a mai spus că legea pentru etichetarea mierii pe raftul magazinelor este în lucru. Secretarul de stat a propus varianta cromatică de etichetare, care ar fi mai la îndemâna consumatorului. Adică de la eticheta verde, care ar însemna miere ecologică, prin tot felul de alte nuanţe care să ateste alte nivele de calitate. În aşa fel încât consumatorul să ştie ce culoare este mai aproape de produsul natural.

Ghid de bune practici agro-apicole
Daniel Botănoiu a pomenit de acest ghid în momentul în care un apicultor l-a întrebat de utilizarea neonicotinoidelor şi a tot felul de pesticide în cultura mare. Secretarul de stat s-a arătat ferm şi a spus că MADR nu tratează pe unii într-un fel şi pe alţii altfel. „M-aş fi bucurat să vă aud întrebând de ghidul de bune practici agricole, la care aşteptăm poziţiile voastre pe care să le armonizăm cu cele ale fermierilor în aşa fel încât toată lumea să fie împăcată. Pentru că nu se poate nici agricultură fără aportul acestei insecte magice”, a tranşat Botănoiu discuţia.
S-a ajuns şi la depozitele pe care Guvernul doreşte să le creeze la nivelul judeţelor şi care ar putea prelua şi marfa apicolă. Un alt apicultor a cerut lămuiri despre deschiderea pieţei chineze pentru mierea românească, iar Daniel Botănoiu a spus că într-adevăr România va putea exporta spre China, dar că el doreşte mai degrabă să ne păstrăm piaţa europeană, unde, chiar şi în 2016 (conform datelor ACA, a fost cel mai slab an apicol din ultimii 50 de ani) România a exportat 5.000 tone de miere.
Ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii este şi un prilej de bilanţ al sectorului. Un sector în creştere şi dezvoltare, cu toate neajunsurile constatate în fiecare an.

ROMÂNIA OCUPĂ LOCUL PATRU ÎN UE LA PRODUCŢIA DE MIERE
Potenţialul normal de producţie al României este, conform afirmaţiilor lui Ioan Fetea, de circa 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa. Efectivele de albine au atins un vârf de 1,47 milioane de familii. La nivel naţional, susţine Ioan Fetea, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine. Ceea ce face ca ACA să fie în continuare principala structură asociativă din acest domeniu. Daniel Botănoiu afirmă că România deţine 14% din apicultura europeană, ceea ce ne clasează pe prima poziţie. Probabil mai este de lucrat la eficientizarea culesului, chiar şi prin ridicarea potenţialului genetic al stupilor. Situaţie oarecum asemănătoare cu cea a producţiei de porumb, unde suntem pe primul loc ca suprafaţă cultivată, dar încă departe de primul loc la producţie.

PNA - UN PROGRAM SUPRASOLICITAT
Cât priveşte Programul Naţional Apicol, oficialii au precizat că cererile depuse la APIA depăşesc cu 50-60% sumele alocate, iar numărul apicultorilor a crescut de la 3.800, la circa 4.500. „Chiar dacă Hotărârea de Guvern a apărut târziu şi nu au avut la dispoziţie decât o lună şi jumătate, apicultorii s-au mobilizat pentru că au nevoie de aceşti bani”, a subliniat reprezentantul apicultorilor. Mai ales că ultimii doi ani au fost mult sub potenţialul de producţie.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 201 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?