Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Târgul mierii românești - marfă bună, preț mic, puțini cumpărători

Publicat: 14 mai 2016 - 21:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ediția din această primăvară a Târgului Național al Mierii, desfășurată în perioada 1-3 aprilie, a reunit o sută de expozanți. Cele trei zile n-au fost suficiente pentru a afla toate poveștile apicultorilor prezenți. Dar cei cu care am vorbit ne-au mărturisit că printre problemele cu care se confruntă sunt tratamentele cu neonicotinoide, lipsa cumpărătorilor și presiunea mare a produselor venite din import.

Click pe poza pentru galerie!

Numărul producătorilor de miere care doreau să expună în curtea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură, locul de desfășurare a Târgului Național al Mierii, a fost mult mai mare, dar spațiul limitat a determinat respingerea „ultimilor veniți”. „Trebuie să extindem locația, pentru că mai sunt 40 de producători care au fost respinși din lipsă de spațiu”, a explicat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Poducătorii s-au prezentat cu o serie de produse noi, cum ar fi mierea cu lavandă, mierea cu turmeric sau cu scorțișoară, mierea cu ghimbir, dar nu numai. „Producătorii încearcă să personalizeze fiecare produs pentru că piața o cere. Exigența consumatorului trebuie respectată. Numărul de profesioniști a crescut de la 12 la 15 la sută din numărul apicultorilor, dar numărul celor care au stupine mici este ridicat. Jumătate dintre apicultori au ferme de semisubzistență”, a adăugat Ioan Fetea.

Dinamica sectorului apicol românesc a fost subliniată încă de la deschiderea Târgului, de către Emil Dumitru, președinte Pro Agro: „Sectorul apicol este un sector dinamic, cu o dezvoltare foarte bună. Vinul și mierea deschid și fac o imagine bună României și sunt ambasadori extraordinari. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe sectorul apicol pentru că nici un alt stat membru al UE nu mai are ceea ce avem noi și trebuie să protejăm și avuția. Sperăm ca în viitor și MADR să se concentreze și să acorde fonduri de promovare în care consumatorul să înțeleagă care este mierea românească și care este mierea provenită din comerțul intracomunitar sau țări terțe”.

 

Etichetarea să facă distincția între mierea de import și cea autohtonă

Potrivit reprezentanților apicultorilor, problemele arzătoare pentru ei sunt calitatea mierii, prețurile mici de la raft, Programul Național Apicol și tratamentele cu neonicotinoide. „Interesul pentru Programul Național Apicol a scăzut la jumătate în ultimul an. Dacă erau 19.000 de apicultori doritori să depună dosare, acum mai sunt 5.000 și probabil anul acesta va scădea sub acest nivel”, spune Ioan Fetea. 

În ceea ce privește calitatea mierii, nu se contestă ceea ce produc apicultorii români, ci mierea care ajunge în supermarketuri. „România produce miere de calitate, dar noi exportăm aproape jumătate. {i importăm o mare parte din consumul intern. Peste 70% din această miere provine din țări extracomunitare. Dacă aduci miere de import, cu slabă calitate, o combini. Dorim să se interzică cupajarea. Nu e problemă că avem import, dar să fie specificată țara de proveniență”, spune președintele ACA. O propunere pentru a rezolva această problemă este modificarea Legii 321. „Am cerut să se eticheteze proveniența originii. Nu a fost introdusă și mierea, dar o includem. Etichetarea este un argument foarte clar, ca răspuns la criză”, spune Emil Dumitru.

 

Afacere de familie, un succes cu 700 de stupi  

Nevoia producătorilor de a aduce în piață noutăți și de a satisface și cele mai pretențioase gusturi a făcut-o pe Crina Mert, apicultor din Deva, județul Hunedoara, să ofere consumatorilor amestecuri inedite: miere cu lavandă, cu mentă, cu ghimbir sau cu scorțișoară, cu turmeric, cu cătină, cu merișoare sau miere combinată cu nucă, propolis și lămâie, pentru imunitatea copiilor. „De 12 ani lucrez în apicultură și la târguri vin de cinci ani. Am pornit de la 15 stupi și am ajuns la 180 acum, numai noi. Este totuși o afacere de familie și împreună deținem 700 de familii de albine. Nu încercăm aceste sortimente de mult timp. Am început acum doi ani, pentru că există cerere pentru ceva nou. Lumea chiar dacă nu cunoaște multe lucruri despre plante, cere asemenea produse. Au efecte benefice asupra organismului. Lavanda induce somnul, calmează”, spune Crina Mert.

Una dintre problemele cu care se confruntă este lipsa cumpărătorilor și faptul că locurile unde să meargă în pastoral sunt puține, din cauza tratamentelor cu neonicotinoide. În plus, „sunt plantații care se autopolenizează, hibrizi care ne încurcă”, spune cu dezamăgire apicultorul. În asemenea condiții, se descurcă greu. Nu au luat nici fonduri din Programul Național Apicol, din cauza birocrației excesive. 

 

Mierea de oțetar - măiestrie de apicultor 

Produse deosebite am găsit și la standul Prisca Reine, unde Ilie Nistor, apicultor din județul Ilfov, ne-a povestit cum reușește să obțină mierea de oțetar. „Sunt singurul producător din țară cu această miere. Este o măiestrie a celui care își dirijează albinele în acest fel. O miere de oțetar este atunci când procentul de nectar care pătrunde în stupi este maxim. Există măiestria de a ști când și cum s-o izolăm, pentru ca ea să fie cât mai sortimentată. La o miere naturală, gustul și aroma trebuie să păstreze gustul și aroma plantei de la care a cules nectarul”, spune Ilie Nistor, care face apicultură de la vârsta de cinci ani. Astăzi, la 68 de ani, se poate lăuda că nu a întrerupt contactul cu prisaca. A lucrat 17 ani în cercetare, a condus o fermă apicolă cu 5.200 de stupi, iar în paralel, se ocupa și de stupina proprie. Acum are 150 de stupi, împărțiți în două locații, una la Ciolpani, și cealaltă la Pitești, la casa părintească. Face pastoral în județele Călărași, Ilfov, Ialomița, Argeș, Giurgiu.

Nu va întrerupe legătura cu apicultura, chiar dacă puterea de muncă scade. „Mă întrebam cum aș descrie apicultura: pasiune, destin sau blestem. Am început din pasiune, a fost destinul vieții mele, iar acum e blestem când la vreme de bătrânețe trebuie să încarc la stupi ca să pot ține copiii în facultate. Băiatul știe meseria și o va duce mai departe. Eu nu am văzut om bogat din apicultură. Trăiesc un pic mai bine decât media și am reușit să țin copiii în facultate. Sunt aproape de final și mă gândesc să reduc numărul de familii de albine la 70-100 de stupi”, spune Ilie Nistor. 

 

Bunătăți din Bucovina 

Dumitru Buzilă, producător din Florești, județul Suceava, vine la București de 5-6 ani, constant, și la ediția din primăvară, și la cea din toamnă. „Am încercat să mă țin aproape de consumatori. Am venit cu diferite combinații: fructe cultivate de noi cu mierea de salcâm. Avem astfel cu cătină, zmeură, căpșuni, coacăze negre”, spune apicultorul sucevean. 

De apicultură s-a apucat în urmă cu câțiva ani, când s-a aflat într-un moment de cumpănă și a trebuit să facă ceva pentru suflet. „Apicultura este o terapie a sufletului, un mod de viață și apicultorii care o fac cu pasiune nu se gândesc la profit. Sunt prima generație care face apicultură. Deja am 12 ani de activitate și mă bucur de alegerea făcută. Am ales să trăiesc din asta, am o livadă, am o pepinieră de arbuști fructiferi care îmi asigură un nivel destul de bun de existență. Nu fac pastoral”, spune apicultorul. Din păcate, generația următoare în familia Buzilă nu va prelua afacerea începută. 

Acum are între 55 și 90 de familii de albine, iar o producție de 5-7 kg pe stup este mulțumitoare pentru el. „Nu mă plâng de lipsa cumpărătorilor, pentru că nici nu produc mult. Am câțiva clienți în țară”, spune apicultorul.

 

Mierea de coriandru, de mentă și de zmeură, adusă de la Constanța 

Samuel Gavrilă, apicultor din comuna Cumpăna, județul Constanța, vine la Târgul Național Apicol de unsprezece ani. Se prezintă cu miere de tei, miere de zmeură, miere de mentă, de coriandru și de cătină. 

Stuparul are acum 151 de stupi cu care face pastoral, dar întâmpină o serie de probleme: lipsa locurilor unde să pună stupii și tot mai multe plante autopolenizatoare. „Moștenesc meseria de la părinți, sunt a treia generație. De mic copil am lucrat în stupină și nu aș fi continuat tradiția, dar acum opt ani, când mi-am cunoscut soția, a început apicultura la mine. Soției i-a plăcut meseria și am început cu 25 de familii. Momentan am o fetiță. Poate ea îmi va aduce un ginere, să-l iau cu mine”, spune apicultorul, care are și planuri de dezvoltare: „Am cumpărat anul trecut un teren de 5.000 mp în județul Constanța unde vreau să amplasez o stupină mai mare”. Samuel Gavrilă este unul dintre apicultorii care a accesat cu succes și fonduri europene. 

 

Procesatorii țin pasul cu piața 

Printre atâtea tipuri de miere am găsit și delicatese: biscuiți cu polen și miere, aduși de procesatorul Apicola Pastoral Georgescu - Albina Carpatină. „Lucrăm cu apicultorii de 25 de ani. A început dintr-o pasiune. Cornel Georgescu, patronul, a primit doi stupi de la un apicultor și a prins pasiune. Iar în timp afacerea s-a dezvoltat”, a declarat Florentina Brad, responsabilă a departamentului de vânzări.

Pe lângă biscuiții cu polen și miere, au expus și polen crud de salcie și mierea cu polen crud. Fabrica are o capacitate de a produce o tonă de produs finit pe zi. 

 

 


JUMĂTATE DIN PRODUCȚIA ROMÂNEASCĂ AJUNGE LA EXPORT

Conform datelor statistice, anual, 50% din producția din România, adică 10.000-15.000 tone de miere, se duce la export. Problema este că România importă miere, iar cel puțin 2.000 de tone este miere de slabă calitate. Asta ar înseamna că 15-20% din consumul intern folosește miere de slabă calitate. Mierea de import vine din China, Mexic, Argentina, Ucraina. 

O soluție pentru rentabilizarea producătorilor noștri ar fi creșterea exportului României, dar nu este o muncă ușoară să găsești noi piețe de desfacere. „Intrarea pe o piață extrernă este foarte dificilă. Încercăm să ne menținem la clienții vechi. Avem 2-3 clienți serioși care dau banii în avans. Germania este una din țările care importă din România, vânzările către această țară ajung la 80% din cantitatea exportată de România. Dacă producția ar fi consumată în procent mai mare în România, s-ar putea discuta și de creșterea prețului la intern, și de creșterea prețului de achiziție. Altfel suntem la mâna importatorilor”, spune Ioan Fetea. 



SCEPTICISM PRIVIND SEZONUL APICOL ACTUAL

Pentru 2016, estimările sunt mai puțin plăcute. Liderii sectorului speră atingerea producției din 2015. „2016 e un an ciudat, cu toate că iarna a fost blândă cu apicultorii și cu albinele. Dar a urmat un val de frig care a afectat familiile de albine și a dus la înghețarea florilor la pomii fructiferi. Noi suntem optimiști și sperăm ca 2016 să fie măcar la nivel de 2015, cu o producție de 18.000-19.500 tone de miere. Dar se anunță o vară secetoasă, cel puțin din prognoza meteo, ce va afecta în mod deosebit culesul la floarea-soarelui, ce reprezintă peste 35% din producția națională și va crea probleme pentru apicultori din punct de vedere al rentabilizării și al activității apicole. În plus, există stocuri mari, de mii de tone. Începând cu luna august a anului trecut nu a mai cumpărat nimeni miere în România. Ungurii au anunțat că au stocuri de peste 5.000 de tone de miere de salcâm, și din acest punct de vedere perspectiva nu este atât de roz pentru apicultorii din România în 2016”, a estimat Ioan Fetea. 


Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 - 14 mai 2016

 

Vizualizat: 1377 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?