Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Soarta albinelor, reflectată în producţia de miere

Publicat: 07 ianuarie 2009 - 15:09
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
Practicarea unei agriculturi moderne, schimbările climatice înregistrate în ultimii ani, câmpurile magnetice provenind de la telefoanele mobile, precum şi o mulţime de alţi factori, cum este cel al înfometării albinelor prin proliferarea monoculturilor, par să afecteze, încet, dar sigur, sectorul apicol european.

Click pe poza pentru galerie!

Recent, câţiva europarlamentari au readus în actualitate problema dispariţiei albinelor. Potrivit Mediafax, Neil Parish, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, a redactat o rezoluţie privind situaţia din sectorul apicol, pe care a prezentat-o Parlamentului European. Neil Parish a arătat că 76 la sută din producţia de alimente pentru consumul uman este corelată cu sectorul apicol, iar 84 la sută dintre speciile de plante cultivate în Europa depind de procesul de polenizare.
Deşi oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la un consens privind cauzele concrete care pot determina dispariţia albinelor, deputaţii europeni au identificat câteva aspecte negative în acest sens, şi anume: folosirea pesticidelor în agricultură; transportul albinelor pe distanţe mari; lipsa diversităţii genetice; schimbarea climatică; câmpurile magnetice generate de utilizarea telefoanelor mobile.

Redresarea sectorului apicol european
Potrivit europarlamentarilor, autorităţile ar trebui să investească mai mult în cercetare, pentru a putea stabili exact cauzele scăderii drastice a coloniilor de albine.
Un alt factor negativ este practicarea monoculturilor pe scară largă în agricultură, ceea ce îngreunează efortul albinelor de a găsi nectarul pentru hrană. Pentru a contracara acest efect, parlamentarii europeni propun crearea unor zone ecologice, în special în regiunile arabile, unde ar urma să se cultive plante bogate în nectar.

Condiţii meteo nefavorabile
În România, doar vremea s-a dovedit potrivnică apiculturii şi unii factori mai subiectivi, cum ar fi tratamentele inadecvate sau lipsa hranei în pregătirea pentru iernare, după cum ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Eugen Zorici: “este adevărat că în alte ţări europene s-au înregistrat pierderi de efective de 20-25 la sută, iar în America, de aproximativ 40-45 la sută. În România nu avem dispariţii însemnate. Observăm, însă, că producţia de miere este la fel de slabă ca şi anul trecut. Cifrele sunt orientative. În 2008 s-au obţinut producţii de aproximativ 13.000-15.000 de tone, în condiţiile în care, într-un an normal, producţia de miere se situează îîntre 17.000 şi 20.000 de tone. Un an normal înseamnă, în mare, temperaturi de 15-20 grade în luna mai, zile însorite, fără vânt, iar temperaturile să nu atingă 40 de grade pe timpul verii. Toate aceste condiţii le-au cam lipsit în ultimii doi ani apicultorilor români.

Producţii variabile, cerere slabă
În ultimii ani, producţia autohtonă de miere a avut un trend ascendent, care a dat speranţe cultivatorilor. De exemplu, în 2005-2006, s-au produs circa 19.000 de tone. Însă, în 2007-2008, ţara noastră a obţinut cele mai slabe producţii de miere din ultimii cinci ani, de maxim 15.000 de tone.
În plus, românii consumă de zece ori mai puţină miere decât restul europenilor. În ultimii doi ani, însă, consumul aproape s-a dublat pe fondul proliferării produselor naturiste pe bază de miere. „Consumul de miere a crescut în ultimul an de la 100 grame/cap de locuior, în 2007, la cel mult 200 de grame, în 2008. Sperăm să crească în continuare, prin aplicarea Legii 509/2006, privind distribuirea de miere în şcoli”, ne-a mai precizat Eugen Zorici.

Apicultorii români, profilaţi pe export
Actualmente, în ţara noastră există circa 35 de mii de apicultori, numărul familiilor de albine fiind de aproximativ un milion. Potrivit datelor statistice, circa 70 la sută din producţia anuală de miere a României este exportată, dar şi exportul este în scădere. „Dacă într-un an bun exportam circa 10.000 tone de miere, acum exportăm doar 5.000-6.000 de tone”, spune Zorici. Cele mai căutate destinaţii sunt, în primul rând, Germania, apoi Italia, Olanda, Polonia, Franţa, Ungaria, Austria, dar şi SUA, Canada, Japonia sau China. La prima vedere, putem trage concluzia că, în ultima vreme, producătorii români au înregistrat câştiguri financiare pe măsură. Ceea ce nu corespunde întru totul realităţii. Deşi mierea românească este foarte apreciată pe pieţele externe, ea este valorificată la preţ mic: „În condiţiile în care procesatorii externi de miere oferă preţuri de până la doi euro/kilogramul de miere, nici nu poate fi vorba de acoperirea cheltuielilor în apicultură”, ne-a explicat Eugen Zorici.

Sprijin financiar pentru apicultura autohtonă
În prezent, apicultorii români, fie ei crescători individuali, asociaţii, cooperative sau grupuri de producători, pot accesa fonduri europene în valoare de circa două milioane de euro anual, valabile în perioada 2008-2010, destinate combaterii anumitor boli, sau pentru achiziţia de roiuri, mătci şi familii de albine.
La această sumă se adaugă alte două milioane de euro de la bugetul de stat, alocate prin intermediul Programului Naţional Apicol, aprobat de Comisia Europeană şi elaborat pentru aceeaşi perioadă. Pentru a le obţine, apicultorii sunt obligaţi să întocmească proiecte fezabile, conform regulamentelor UE. „Suportul financiar există. În plus, apicultorii s-au bucurat de o toamnă blândă şi ploioasă şi suntem siguri că, prin culesurile de toamnă, şi-au asigurat rezervele de hrană pentru iarnă. Pentru anul 2009 ne aşteptăm la producţii de 20.000 de tone de miere, asta în condiţii meteorologice favorabile. Referitor la acoperirea cheltuielilor, există mai multe variante, de la producerea mierii, a propolisului, a polenului etc., până la comerţul cu mătci selecţionate”, ne-a asigurat Eugen Zorici.

Articol apărut în
Revista Ferma nr. 12/2008
Vizualizat: 1064 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
fonduri europene
|
02. 01, 2010. Monday 21:27
de ce nu se gaseste calea de a usura accesarea de fonduri europene mai usor si limita de varsta pentru accesare sa se faca egala cu limita pentru pensionare(65ani)
1.
productii slabe ?
|
01. 20, 2009. Tuesday 21:35
In tara noastra in ultimii doi ani productia de miere a scazut si datorita cultivarii de floarea soarelui cu autopolenizare care nu produce nectar.Eu sunt si apicultor si agricultor si am vazut ca toti marii fermieri cultiva fs. modificata.mai multe detalii va pot da oricand.0742909638.SANDU.
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?