Salcâmul a salvat sezonul

Reprezentantul celor peste 20.000 de membri ai ACA spune că salcâmul a salvat anul apicol 2018. „A fost un cules prost la rapiţă şi unul foarte bun la salcâm, comparativ cu anii anteriori. Salcâmul ne-a salvat, aşa cum ne-a salvat floarea-soarelui în 2017! Anul trecut, culesul la floare a fost slăbuţ, pentru că seceta a ţinut din primăvară până-n iarnă şi asta a afectat fiziologic familiile de albine. Stupii nu au avut rezervă de iernare naturală, adică miere în mod deosebit, nici măcar jumătate din rezervă. {i atunci apicultorii au folosit siropuri şi alţi înlocuitori, fără polen, din păcate. Fiind secetă, nu a fost nici sursă de polen. De aceea, în perioada aceasta e nevoie de hrană cu polen, de turte cu proteină, pentru dezvoltarea puietului, la stimularea pe care o fac stuparii”, arată Ioan Fetea.

În luna martie, controlul în stup
Fiind început de primăvară, Ioan Fetea a trecut în revistă câteva lucrări în stupină. Iarna nu se umblă în stup. Însă, cum a dat căldura - şi au fost zile cu temperaturi de peste 10 grade C, albinele au ieşit la un zbor de curăţire cam în toate regiunile apicole ale ţării. Atunci stuparii pot interveni în stup să vadă dacă există suficientă rezervă de hrană, dacă trebuie să completeze cu turte şi, când se încălzeşte, cu sirop. Se poate verifica starea mătcii şi a puietului, se poate controla umiditatea; dacă e prea mare, trebuie asigurată o ventilaţie corespunzătoare pentru a evita dezvoltarea bolilor.

Culesul la rapiţă va fi o gravă problemă
Starea precară a plantaţiilor de rapiţă semănate în toamnă va afecta şi culesul albinelor, care probabil vor sări această cultură. „Mai avem o problemă gravă cu rapiţa, pentru că am străbătut toată ţara; am fost şi în Bărăgan, şi în Tulcea, am fost şi în alte judeţe din vest, în Arad şi Alba; nu avem rapiţă! Fie că nu a fost semănată din cauza secetei, fie unde s-a semănat nu a răsărit; sunt firele de rapiţă ca stâlpii de telegraf, rare, bineînţeles! Va fi o problemă şi în buzunarul nostru, deoarece trebuie să hrănim familiile de albine ca să le pregătim pentru culesul următor, care este salcâmul, unul dintre cele mai importante şi mai valoroase culesuri pentru noi”, a precizat Ioan Fetea. {i în acest sezon, apicultorii şi-au pus baza-n culesul la salcâm, care ar putea salva producţia de miere a anului apicol 2019. Vom vedea!

CUPAJAREA MIERII SABOTEAZĂ PRODUCŢIA AUTOHTONĂ
Inevitabil, Ioan Fetea nu a ocolit problema preţului mierii pe piaţa de profil, în condiţiile în care intră în ţară miere din statele extracomunitare la 7,5 lei kilogramul, un preţ de dumping. „Vorbind de anul apicol, trebuie să înţelegem că preţurile au scăzut foarte mult, în condiţiile în care piaţa europeană e invadată de miere din Ucraina, China, Argentina, Mexic, Brazilia... Europa produce 250.000 de tone, dar consumă aproape 500.000 de tone. Deci, importul e necesar. Ceea ce ne deranjează pe noi, apicultorii români, este că se amestecă această miere. Nu ştim cum şi în ce proporţii şi nu ştim nici din ce ţări provine. {i o punem pe raft, după legea europeană, fără să ştie consumatorul ce mănâncă, din ce stat provine acest produs. {i asta ne afectează foarte mult, că nu mai reuşim să ne valorificăm producţia. Aşa slabă cum e, mierea noastră are o calitate deosebită! Dar Uniunea Europeană ne va învăţa şi pe noi să începem să facem falsuri tot mai mult, ca să putem supravieţui”, opinează Ioan Fetea. Liderul ACA spune că a găsit înţelegerea unor deputaţi care au iniţiat o modificare a legii apiculturii vizând cupajarea mierii de albine, respectiv să nu se mai facă acest amestec. „Dar cum UE permite acest lucru, noi am cerut ca măcar să se treacă (pe etichetă - n.r.) dacă este miere amestec UE şi miere amestec non-UE, să se scrie pe etichetă în paranteză şi ţările de provenienţă”, a explicat Ioan Fetea.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)