Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Provocări dificile în sectorul apicol european

Publicat: 16 martie 2017 - 17:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Apicultorii din Uniunea Europeană se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce priveşte menţinerea stupilor şi a producţiei de miere. Costurile din ce în ce mai mari, concurenţa puternică reprezentată de importurile ieftine de miere din ţările terţe, pierderile de familii de albine, bolile, agresorii stupilor şi mediul deteriorat din care albinele îşi adună hrana pun presiune asupra acestui sector. Asta este concluzia celui mai recent raport al Comisiei Europene.

Cu o producţie anuală de aproximativ 250.000 de tone, UE este al doilea producător mondial de miere după China. Cu toate acestea, UE nu produce suficientă miere pentru a-şi acoperi propriul consum. În 2015, procentul de autoaprovizionare era de aproximativ 60%. România se numără printre statele membre cu cea mai mare producţie de miere, alături de Spania, Ungaria, Germania şi Italia. Per ansamblu, producţia de miere din spaţiul comunitar a crescut uşor în ultimii ani, înregistrând variaţii anuale în funcţie de condiţiile climatice. Chiar şi aşa, menţinerea acestui nivel de producţie poate deveni mai dificilă pentru apicultori, din cauza problemelor cu care aceştia se confruntă, principalele cauze fiind legate de sănătatea albinelor şi pierderea habitatelor ca urmare a intensificării practicilor agricole.

ApicultorClick pe poza pentru galerie!
Pe lângă deteriorarea condiţiilor de producţie şi creşterea costurilor, importurile de miere mai ieftină din ţările terţe au condus la creşterea concurenţei. Preţurile mierii variază semnificativ în funcţie de calitate şi de punctul de desfacere. În cazul mierii poliflore, preţurile variază de la 2,54 euro/kg în Polonia pentru mierea vândută în vrac de angrosişti, la 15,18 euro/kg pentru mierea vândută la locul de producţie în Marea Britanie.

Importurile ieftine din China au destabilizat piaţa europeană
Uniunea Europeană este principalul importator de miere la nivel mondial. În 2015, au fost importate aproximativ 200.000 de tone de miere, reprezentând aproape 75% din volumul producţiei totale din UE. Jumătate din această cantitate a fost achiziţionată din China. Alţi furnizori importanţi au fost Mexic şi Ucraina. Mierea importată din ţările terţe este mult mai ieftină decât cea produsă în interiorul graniţelor UE. În 2015, preţul unitar mediu de import pentru mierea din China a fost de 1,64 euro/kg, în timp ce preţul mediu în UE al mierii poliflore vândute în vrac de angrosişti a fost de 3,78 euro/kg. Din cauza costurilor mai mari de producţie, producătorii europeni nu pot concura cu importurile de miere.
Pe de altă parte, exporturile sunt neglijabile în comparaţie cu importurile. În 2015, UE a exportat aproximativ 20.000 de tone de miere, reprezentând circa opt procente din volumul producţiei totale. Principalele destinaţii au fost pieţele care caută miere de înaltă calitate, respectiv Elveţia, Arabia Saudită, Japonia, SUA şi Canada. Preţul unitar mediu de export a fost de 5,77 euro/kg.

Numărul crescătorilor de albine, în declin
Potrivit datelor furnizate de programele pentru perioada 2014-2016, în Europa existau aproximativ 16 milioane de stupi. Principalele cinci state membre în care se găsesc cei mai mulţi stupi se află în principal în sudul Uniunii: Spania, Franţa, Grecia, România şi Italia. În prezent, în Europa există aproximativ 600.000 de apicultori. Numărul crescătorilor de albine este însă în scădere. Mulţi apicultori care părăsesc sectorul din motive legate de vârstă nu sunt înlocuiţi de alţi apicultori, se precizează în raportul Comisiei Europene.
Situaţia se prezintă diferit la nivelul blocului comunitar. Germania este unul dintre puţinele state membre care a reuşit să oprească declinul numărului de apicultori. Asociaţia germană a apicultorilor a acordat prioritate unei strategii de recrutare a noilor crescători de albine, organizând cursuri de iniţiere pentru începători, ceea ce a condus la o creştere a numărului de apicultori activi. O parte dintre aceste acţiuni a fost finanţată prin măsura „asistenţă tehnică” prevăzută în programele Uniunii Europene.
În 2015, 96% dintre apicultorii europeni administrau mai puţin de 150 de stupi, sub acest prag stupinele fiind considerate „neprofesioniste”. Doar 4% dintre apicultorii din UE deţineau peste 150 de stupi şi au putut fi clasificaţi drept apicultori „profesionişti”. Cu toate acestea, pragul este contestat de unele asociaţii de apicultori, care consideră că numărul de 40 de stupi este mai adecvat.
Apicultorii europeni (72%) sunt, în mare parte, membri ai asociaţiilor profesionale.

36 de milioane euro pe an
Potrivit raportului CE, sectorul apicol din UE este puţin dezvoltat, în comparaţie cu celelalte sectoare agricole, dar asigură o parte din serviciile de polenizare pentru agricultură. Politica Agricolă Comună (PAC) prevede mai multe instrumente pentru a sprijini sectorul apicol şi a atenua impactul negativ pe care anumite activităţi agricole le-ar putea avea asupra polenizatorilor domesticiţi. UE sprijină în mod direct sectorul apicol încă din 1997. Regulamentele succesive referitoare la piaţă le-au oferit statelor membre posibilitatea de a elabora programe naţionale pentru sectorul apicol propriu. Obiectivul acestor programe este de a îmbunătăţi condiţiile generale pentru producerea şi comercializarea produselor apicole, printre care se numără nu numai mierea, ci şi lăptişorul de matcă, polenul, propolisul sau ceara de albine. Programele sunt cofinanţate de UE în procent de 50%. Fondurile dedicate sectorului apicol sunt relativ reduse, dar au fost majorate, pentru a ţine seama de nevoile în creştere ale sectorului, de buna implementare a programelor şi de extinderile succesive ale Uniunii. În cazul programelor apicole pentru perioada 2017-2019, fondurile disponibile ale Uniunii Europene vor fi majorate la 36 de milioane euro pe an.

 


PE CE SE DUC BANII EUROPENI
Combaterea varroozei şi acordarea de asistenţă tehnică apicultorilor şi organizaţiilor de apicultori (care reprezintă, fiecare, aproximativ 29% din totalul cheltuielilor) au fost principalele măsuri utilizate pentru a sprijini sectorul apicol prin programele europene. Asta reflectă nevoile acestui sector de a investi în continuare în echipamente apicole, precum şi de a actualiza practicile apicole pentru a combate bolile şi agresorii stupilor şi de a forma noi apicultori. Raţionalizarea transhumanţei a reprezentat aproape 19% din totalul cheltuielilor, ocupând locul al treilea în topul măsurilor utilizate. În mai multe state membre, transhumanţa este o practică apicolă esenţială, necesară pentru a acoperi nevoile nutriţionale ale albinelor melifere pe parcursul întregului sezon apicol şi a asigura serviciile de polenizare.
Repopularea efectivului de albine a reprezentat aproximativ 15% din totalul cheltuielilor, în timp ce pentru cercetarea aplicată s-a alocat aproximativ 5% din totalul cheltuielilor, iar pentru analiza mierii, restul de 3%.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 608 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?