Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Potenţial melifer pus în valoare la târgul apicol

Publicat: 18 decembrie 2018 - 00:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ajuns la cea de-a IX-a ediţie, Târgul Apicol Galaţi s-a desfăşurat în perioada 31 martie - 1 aprilie a.c. şi s-a bucurat de o vreme excelentă, dar şi de o bună participare, atât din partea apicultorilor amatori, cât şi a celor peste 110 de crescători de albine profesionişti, alături de producători de utilaje, accesorii şi echipamente necesare în stupină.

La această manifestare, pe cale să devină tradiţională, au răspuns invitaţiei organizatorilor apicultori din Galaţi şi din judeţele limitrofe: Tulcea, Brăila, Vrancea, Vaslui, Buzău, dar şi Constanţa. Au fost prezenţi şi prisăcari din ţările învecinate: Serbia, Bulgaria, Polonia şi Republica Moldova, unii dintre aceştia participând cu standuri şi la precedentele ediţii ale târgului gălăţean.

George Saizu_b

Zona meliferă sud-estică are un potenţial extraordinar
“Am vrut să aduc acest târg mai aproape de regiunea de sud-est a ţării, pentru a pune în valoare un potenţial apicol destul de important ce cuprinde judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa. De asemenea, iniţial am urmărit, şi cred că am şi reuşit, să aducem în prim-plan noutăţile din domeniu, deoarece fără triada «Rasă, Masă, Casă» nu faci apicultură! În paralel, scopul declarat este de a ne vinde produsele de stupină, dar şi să cumpărăm la un preţ rezonabil materialele de inventar apicol de care avem nevoie”, ne-a declarat Matei Saizu, iniţiatorul acestui eveniment, care din motive de sănătate a predat ştafeta organizării Târgului Apicol Gălăţean fiului său, George Saizu.

Matei Saizu_b

Măsuri de sprijin pentru crescătorii de albine
La deschiderea oficială a târgului a avut loc o conferinţă de presă, susţinută de co-organizatori - Direcţia Agricolă Judeţeană, Administraţia Pieţelor -, la care a participat şi Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii.
În acest format, au fost dezbătute problemele cu care se confruntă sectorul apicol românesc, dar şi măsurile de sprijin din Programul Naţional Apicol (PNA), prin care, numai în acest an, vor fi alocate fonduri în valoare de 33.399.106,433 lei. Potrivit directorului DAJ Galaţi, Doina Ragea, crescătorii de albine sunt sprijiniţi financiar pentru a achiziţiona prin intermediul cooperativelor, cutii, unelte şi accesorii apicole, precum maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox etc. Tot prin PNA apicultorii pot beneficia de medicamente pentru combaterea varoozei şi a nosemozei, dar şi de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică. În acelaşi timp, DAJ organizează cursuri de formare profesională în apicultură.

George Saizu_b

România, un producător de miere în topul statelor europene
„Apicultura este un sector al agriculturii pe creştere continuă. Dacă în 2014 aveam 1.497 mii de familii de albine, anul trecut numărul acestora a crescut la 1.642 mii. De aceea, în viitorul PAC dezvoltarea şi continuarea finanţării sectorului apicol se poziţionează ca o necesitate. Potrivit statisticilor europene, România produce anual, în medie, 22.000 tone de miere, clasându-se pe locul patru. Dacă la nivelul ţărilor avansate din Europa, precum Anglia, Franţa, Germania, consumul de miere per cap de locuitor este undeva între 4 şi 5 kg, în decembrie 2017, în România consumul era de 1,143 kg/persoană. Una dintre măsurile luate de Guvernul României pentru a mări consumul este programul privind acordarea de miere de albine în şcoli/grădiniţe, pentru care MADR a alocat 16,8 milioane de lei (sprijin amânat anul acesta). Astfel, 1.400.000 de şcolari şi preşcolari vor primi fiecare 350 gr de miere polifloră per trimestru, cantitate asigurată de asociaţiile judeţene de profil”, a precizat Maricel Floricel Dima.

Târgul Apicol Galaţi_b
La o primă trecere în revistă a târgului, am constatat că preţul mierii este aliniat; borcanul de 1 kg de miere polifloră costa 20 lei, în timp ce mierea de salcâm era cu 10 lei mai scumpă - 30 lei/kg. „Să ştiţi că preţul este ceva mai mic decât în alte regiuni ale ţării. De aceea, aşteptăm să crească şi volumul vânzărilor. }in să menţionez că mulţi dintre vizitatorii târgului care au degustat s-au convins, apreciind mierea - acest adevărat miracol al albinelor lucrătoare: medicament şi aliment sănătos, aromat şi gustos”, ne-a declarat George Saizu, cel care a pus destul suflet în organizarea acestui frumos eveniment ce urmează tradiţia unei familii vestite de crescători de albine.
Potrivit datelor statistice, în judeţul Galaţi există 450 de apicultori, din care 79 se află în evidenţa Oficiului Judeţean pentru Zootehnie Galaţi, o bună parte dintre ei fiind constituiţi în două asociaţii de profil. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de crescători de albine, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai ACA, având un efectiv de aproape un milion de familii de albine.

 Elisei DumitraÅŸcu_b

ANUL APICOL 2018 ÎŞI ARATĂ... MIEREA!
La Târgul Apicol Galaţi, am remarcat un tânăr apicultor care a expus un dispozitiv ce n-ar trebui să lipsească din inventarul apicultorilor. „Este vorba despre un sublimator pentru acidul oxalic. În timpul testărilor în stup, dispozitivul a funcţionat admirabil. Ideea m-a urmărit de mai mult timp, aşa că am reuşit s-o pun în operă. Important este că am făcut să fie funcţional un dispozitiv pentru combaterea acarienilor Varroa prin sublimare, la o temperatură de 180-200 grade Celsius.
Nu vrem să facem comerţ, am căutat doar să ne acoperim alergătura. Astfel că l-am adus la un preţ mai mult decât accesibil: 750 lei, în comparaţie cu 1.600 lei cât sunt modelele străine ce se găsesc pe piaţă”, ne-a declarat Elisei Dumitraşcu.

Conversia la sistemul ecologic
Importanţa acestui dispozitiv este cu atât mai semnificativă, cu cât apicultorii care vor lucra în sistem ecologic nu vor mai putea utiliza Amitrazul, o substanţă acaricidă care omoară paraziţii liberi de pe corpul albinelor. Specialiştii susţin că tratamentul cu acizii oxalic sau formic administraţi cu sublimatorul, contra Varroa, este una dintre cele mai potrivite variante de combatere a acestui parazit, în lipsa puietului. „Tendinţa generală în creşterea albinelor este sistemul bio. Pentru noi, apicultorii care lucrăm ecologic, preţurile produselor de stupină sunt duble faţă de convenţional. Un lucru cert se prefigurează, albinarii care vor rămâne pe convenţional nu vor mai rezista în următorii ani”, a precizat apicultorul.
Stuparul din comuna gălăţeană Schela urmează tradiţia familiei sale, care are „pe verticală” două generaţii de crescători de albine. Elisei Dumitraşcu este vicepreşedinte în Asociaţia Apicultorilor Gălăţeni, structură înfiinţată la începutul anului trecut, ai cărei membri provin mai ales din satele Schela şi Negrea, unde există o puternică vatră de albinărit cu mai bine de 2.000 de stupi.
În prisaca lui Elisei Dumitraşcu există o sută de familii de albine. „Din pricina vremii nefavorabile din luna martie - o săptămână cu ger de -18oC, o alta cu temperaturi scăzute -, înregistrăm o întârziere de circa o lună de zile. Eu în stupină am trecut la curăţenia de primăvară: am strâmtat cuiburile şi am început hrănirea cu sirop proteic pentru stimularea familiilor de albine. Acum pregătesc familiile pentru producţie. Anul acesta încerc să evit rapiţa, din cauza stropirilor; nu vreau să risc. Voi merge cu stupina direct la salcâm la pădurea de la Valea Mărului, din centrul judeţului Galaţi, aşa cum am făcut-o în ultimii ani cu bune rezultate. Sperăm ca anul apicol 2018 să-şi arate... mierea, nu veninul, ca în anii din urmă!”, şi-a manifestat optimismul crescătorul de albine gălăţean.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 280 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?