Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nu-i pace în apicultură

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:49
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Şi nu va fi până ce instituţiile oficiale ale statului nu vor găsi cele mai bune şi rezonabile căi şi mijloace care, după punerea lor în operă, să ducă la satisfacerea deopotrivă a intereselor majore, atât ale patrimoniului genetic apicol national, cât şi ale crescătorilor de albine.

În apicultură, ca de altfel în fiecare domeniu al economiei, există două interese majore legate de desfăşurarea fără prejudicii a activităţii oamenilor implicaţi în procesul de producţie. Unul dintre ele este tendinţa firească a apicultorului de a spori productivitatea muncii sale, cu consecinţe benefice în creşterea rentabilităţii exploataţiei. Cealaltă este datoria majoră a statului de a veghea cu străşnicie la păstrarea, pentru veşnicie, a rasei de albine autohtonă, care prin calităţile ei constituie un inestimabil patrimoniu genetic universal, nu doar al României.

Albine_b

Apis Mellifera Carpatica SAU albina de import?
Din nefericire, în ultimii ani, cele două feluri de interese precizate anterior au ajuns la o stare conflictuală. Statul, prin organele sale, dar şi prin legea ameliorării genetice a populaţiilor de animale domestice, se opune importurilor în ţara noastră a raselor de albine străine de populaţiile româneşti, pe motivul, real, că ele în câteva generaţii, prin particularitatea reproducerii (fecundaţia mătcii cu trântori în văzduhul apropiat stupinei), vor impurifica genetic Apis Mellifera Carpatica, rasă cu structură genetică puternic adaptată (în decursul mileniilor) la condiţiile de mediu specifice României. Dimpotrivă, crescătorul de albine, cu gândul la rentabilizarea activităţii sale, doreşte cu ardoare să achiziţioneze, din alte ţări, albine care posedă calităţi biologice, de comportament şi de producţie, superioare celei autohtone, dar care, din păcate, aparţin unor rase străine, prohibite pentru ţara noastră.

Izolarea reproductivă a raselor şi însămânţarea artificială a mătcilor
Opiniez că acest conflict poate fi soluţionat favorabil numai dacă se aplică şi la populaţiile genetice de albine aflate în pericol de abandon (în cazul nostru Apis Mellifera Carpatica) statutul de protecţie care deja este implementat pentru astfel de rase, dar care aparţin altor specii de animale domestice. Aceasta înseamnă că măsurile destinate să amelioreze genetic şi să menţină rasa noastră de albine în ,,stare pură” nu ar trebui să fie aplicate pe întreg teritoriul ţării, ci doar în câteva centre reprezentative climei şi ecologiei tuturor regiunilor ţării. Este posibil de realizat un astfel de sistem, deoarece izolarea reproductivă necesară în astfel de situaţii, atât pentru rasa noastră şi varietăţile ei, cât şi pentru cele importate, poate să fie realizată prin însămânţarea artificială a mătcilor, care în ultimii ani a luat avânt şi în România. Restul teritoriului neocupat de astfel de centre ar putea fi utilizat de crescători pentru exploatarea şi ameliorarea controlată a unor populaţii genetice performante care şi-au dovedit superioritatea în ţările din Comunitatea Europeană. În felul acesta s-ar crea un vast câmp de acţiune şi condiţii favorabile pentru manifestarea din plin a iniţiativei personale a apicultorilor.
În analiza situaţiei de fapt şi a măsurilor care se vor lua pentru soluţionarea conflictului (sperăm cât mai repede posibil), nu trebuie să uităm că doar documentarea, inovarea şi restructurarea continuă a procesului de producţie ne aduce evoluţie economică şi socială.


BUCKFAST VS. CARPATINĂ
În ultimii ani, o mulţime de apicultori destoinici au achiziţionat, din ţări aparţinătoare Comunităţii Europene, familii de albine din rasa ,,Buckfast” (rasă de sine stătătoare şi nicidecum un hibrid), pe care le exploatează, după spusele lor, cu un succes deosebit. Ei afirmă că albinele Buckfast sunt mult mai productive decât cele Carpatine, sunt mai prolifice, mai docile, mai rezistente la boli, în special la cele produse de acarienii traheali, şi mai ales manifestă constant o foarte slabă tendinţă de roire. S-a creat astfel în apicultura românească o situaţie conflictuală între stat, pe de-o parte, şi apicultori, pe de altă parte, dar care va trebui să fie rezolvată cât mai repede posibil şi în interesul ambelor părţi.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 4377 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?