Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Apis Mellifera Carpatica SAU albina de import?

Publicat: 31 decembrie 2017 - 15:07
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Şi nu va fi până ce instituţiile oficiale ale statului nu vor găsi cele mai bune şi rezonabile căi şi mijloace care, după punerea lor în operă, să ducă la satisfacerea deopotrivă a intereselor majore, atât ale patrimoniului genetic apicol national, cât şi ale crescătorilor de albine.

În apicultură, ca de altfel în fiecare domeniu al economiei, există două interese majore legate de desfăşurarea fără prejudicii a activităţii oamenilor implicaţi în procesul de producţie. Unul dintre ele este tendinţa firească a apicultorului de a spori productivitatea muncii sale, cu consecinţe benefice în creşterea rentabilităţii exploataţiei. Cealaltă este datoria majoră a statului de a veghea cu străşnicie la păstrarea, pentru veşnicie, a rasei de albine autohtonă, care prin calităţile ei constituie un inestimabil patrimoniu genetic universal, nu doar al României.

Din nefericire, în ultimii ani, cele două feluri de interese precizate anterior au ajuns la o stare conflictuală. Statul, prin organele sale, dar şi prin legea ameliorării genetice a populaţiilor de animale domestice, se opune importurilor în ţara noastră a raselor de albine străine de populaţiile româneşti, pe motivul, real, că ele în câteva generaţii, prin particularitatea reproducerii (fecundaţia mătcii cu trântori în văzduhul apropiat stupinei), vor impurifica genetic Apis Mellifera Carpatica, rasă cu structură genetică puternic adaptată (în decursul mileniilor) la condiţiile de mediu specifice României. Dimpotrivă, crescătorul de albine, cu gândul la rentabilizarea activităţii sale, doreşte cu ardoare să achiziţioneze, din alte ţări, albine care posedă calităţi biologice, de comportament şi de producţie, superioare celei autohtone, dar care, din păcate, aparţin unor rase străine, prohibite pentru ţara noastră.

albine.2_b

Izolarea reproductivă a raselor şi însămânţarea artificială a mătcilor

Opiniez că acest conflict poate fi soluţionat favorabil numai dacă se aplică şi la populaţiile genetice de albine aflate în pericol de abandon (în cazul nostru Apis Mellifera Carpatica) statutul de protecţie care deja este implementat pentru astfel de rase, dar care aparţin altor specii de animale domestice. Aceasta înseamnă că măsurile destinate să amelioreze genetic şi să menţină rasa noastră de albine în ,,stare pură” nu ar trebui să fie aplicate pe întreg teritoriul ţării, ci doar în câteva centre reprezentative climei şi ecologiei tuturor regiunilor ţării. Este posibil de realizat un astfel de sistem, deoarece izolarea reproductivă necesară în astfel de situaţii, atât pentru rasa noastră şi varietăţile ei, cât şi pentru cele importate, poate să fie realizată prin însămânţarea artificială a mătcilor, care în ultimii ani a luat avânt şi în România. Restul teritoriului neocupat de astfel de centre ar putea fi utilizat de crescători pentru exploatarea şi ameliorarea controlată a unor populaţii genetice performante care şi-au dovedit superioritatea în ţările din Comunitatea Europeană. În felul acesta s-ar crea un vast câmp de acţiune şi condiţii favorabile pentru manifestarea din plin a iniţiativei personale a apicultorilor.
În analiza situaţiei de fapt şi a măsurilor care se vor lua pentru soluţionarea conflictului (sperăm cât mai repede posibil), nu trebuie să uităm că doar documentarea, inovarea şi restructurarea continuă a procesului de producţie ne aduce evoluţie economică şi socială.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de IOAN VINTILĂ

Vizualizat: 1988 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Andrei Ungureanu
|
12. 31, 2017. Sunday 17:26

Acest articol din pacate este de parte distrugerii albinei din tara noastra,in primul rand ca asemenea zone sunt greu de infiintat la noi in aldoilea rand este nevoie de bani si fonduri pt asa ceva plus specialisti.Ce vreau sa spun este ca ar fi bine sa fie asemenea centre din care sa ia cine vrea o albina de calitate pt a imbunatati albina din stupina proprie nu sunt de acord insa ca practic cei care detin albina carpatina sa devina dependenti pt totdeauna de asemenea centre pt ca cum am spus ele sunt bune daca cineva vrea sa cumpere o matca de calitate sa o poata lua de acolo pt imbunatatirea albinei din stupina lui.Practic autorul articolului doreste liberalizarea importului de alte rase in tara noastra,toate aceste rase care vor intra practic vor distruge in doar cativa ani toata albina de la noi astfel incat toti apicultorii sa devina dependenti de acele centre unde se voe vinde matci.Aceasta initiativa a autorului nu va ajuta staul roman,nu va proteja albina locala de ea va beneficia doar vanzatorii de buckfast si alte rase care se vor vinde la noi in tara.In situatia de acuma cineva care are albina autohtona poate face selectie si ameliorare cu ce are el in stupina iar daca va dori va putea sa achizitioneze matci din acele centre pt albina carpatina.Asta numai daca va dori apicultorul respectiv.Insa daca se va da drumul la importula tot felul de rase in tara noastra acestea vor distruge pt totdeauna albina carpatina iar apicultorii cu albina carpatina nu vor mai avea si nuvor mai putea vreodata sa isi poata face singuri selectie ca nu vor mai avea din ce.Vor exista doar acele centre daca vor exista de care vor deveni dependenti toti apicultorii care aveau albina carpatina.Statul roman nu ar trebui niciodata sa permita importul de bucfast si comercializarea lui in tara noastra pt ca va distruge pt totdeauna albina carpatina.

Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

La Agritechnica 2017, producătorul german de maşini agricole - Claas a câştigat o medalie de aur şi patru medalii de argint.
Medalia de aur a fost acordată pentru Cemos Auto Threshing - Modulul automat de comandă pentru combinele de recoltat Claas cu scuturători şi hibride. 
Cemos Auto Threshing este un alt modul care contribuie la automatizarea proceselor desfăşurate de combina de recoltat. 
Noul sistem de asistenţă permite ajustarea complet automată a spaţiului contrabătătorului şi a turaţiei tobei de batozare în unităţile de batozare tangenţiale,
pentru o adaptare dinamică la condiţiile existente de treierat. 
Astfel, procesul derulat în unitatea de batozare este îmbunătăţit în mod continuu şi automat până la limitele sale tehnice de performanţă, fără a mai fi nevoie de reglaje manuale.
Integrat în sistemul Cemos Automatic, Cemos Auto Threshing este interconectat cu toate celelalte sisteme de asistenţă ale combinei de recoltat, în special cu sistemul de control automat al vitezei de deplasare - Cruise Pilot.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga StalkBuster - Kemper şi John Deere - Medalie de aur Agritechnica 2017 Francisc Mozer vrea 2 lei pe litrul de lapte
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?