Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

NEGLIJENŢA - posibilă cauză a mortalităţii albinelor

Publicat: 03 decembrie 2017 - 12:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Inginerul Ioan Vlad Bălteanu este unul dintrei cei mai experimentaţi producători de mătci din România. Activitatea apicolă o desfăşoară în comuna Moşna, judeţul Iaşi, într-o zonă renumită pentru potenţialul ei viticol (arealul Bohotin - Moşna - Huşi), dar şi melifer. Aici, pe lângă producerea mătcilor, a mierii de albine şi a anumitor produse apicole, fermierul realizează şi activităţi de cercetare apicolă de talie internaţională.

Cea mai recentă cercetare are ca temă calităţile şi vulnerabilităţile albinei Apis Mellifera Carpatica, rasa autohtonă, în comparaţie cu rasele de influenţă italiană şi cu rasa Buckfast. Este un proiect dezvoltat de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură Bucureşti, care cuprinde 16 ţări partenere, pentru zona Moldovei fiind implicate doar trei entităţi, între care şi ferma apicolă din comuna ieşeană Moşna.

Familia Balteanu_b

Pierzi matca, pierzi întreaga familie
În anul 2017, specialistul a ajuns la un efectiv de 300 de familii de albine, reuşind sporirea acestuia, într-un an de zile, cu aproximativ 50 de familii. Însă, discutăm despre un an apicol 2016-2017 dificil, cu serioase nelinişti şi cu pierderi în primăvară. ”Atunci când, în primăvară, albinele au ieşit pentru prima dată la zborul de curăţire, majoritatea apicultorilor, inclusiv eu, eram dezamăgiţi. Familiile de albine erau foarte slăbite, după o iarnă grea şi, mai ales, după o toamnă cu semnificative carenţe de polen. Dar, chiar dacă primăvara 2017 a fost suficient de rece, aplicând tehnologia şi mai ales tratamentele, am reuşit să ajutăm familiile de albine să se dezvolte corespunzător. Dar, atenţie, din cauza neglijenţei faţă de matcă, este posibil ca odată cu pierderea acesteia, să fie nevoie să se desfiinţeze, în toamnă, respectivele familii. Deci, dacă vorbim despre pierderi, unul dintre motive poate fi şi această neglijenţă faţă de matcă”, menţiona apicultorul.
Toamna 2017 a sosit pe fondul unor culesuri nu tocmai performante la salcâm şi la tei, ambele perioade de cules fiind caracterizate prin temperaturi scăzute şi precipitaţii semnificative. La floarea-soarelui, situaţia a fost mai bună, astfel că apicultorii au putut recupera din speranţele afectate în primăvară şi în timpul primelor culesuri. ”Acolo unde familiile de albine au fost tratate şi unde s-au aplicat tehnologiile necesare dezvoltării, producţiile au fost normale. Vorbesc despre producţii medii de 10-15 kg la salcâm, iar la tei de peste 20 kg”, preciza Ioan Bălteanu.

Triada Rasă-Casă-Masă rămâne valabilă şi în stupărit
Se ştie faptul că anul apicol începe la 1 august, perioadă în care demarează şi pregătirile pentru intrarea albinelor în sezonul de iarnă. ”Sunt foarte importante tratamentele şi asigurarea rezervelor de hrană, în cantitate de minim 15 kg de miere/familia de albine. Însă precizez că este vorba despre miere de foarte bună calitate. Trebuie să ne asigurăm de faptul că albinele vor avea pentru sezonul rece miere căpăcită. Este foarte important, fiindcă altfel va absorbi umiditatea din atmosferă şi va fermenta. Dacă, iarna, albina va consuma o miere fermentată, i se va umfla abdomenul, ceea ce va putea conduce la boli precum diareea şi, apoi, chiar nosemoza. Ştim că boala apare atunci când în stup există factori favorizanţi precum lipsa zborurilor, lipsa curăţeniei şi nedezinfectarea stupilor, umiditatea crescută, dar şi hrana slabă calitativ, respectiv miere de mană sau miere necăpăcită”, explică specialistul.
La fel ca şi în alte ramuri ale zootehniei, şi în apicultură există o triadă care trebuie respectat, pentru a obţine performanţa, fiind vorba despre ”Rasă-Masă-Casă”.
Un aspect important, pentru o bună iernare a albinelor, este cel referitor la împachetaj (Casă). ”Familiile de albine nu trebuie să fie lăsate de izbelişte, dar nici nu este bine să fie prea înfofolite. Cuiburile trebuie restrânse la numărul de ramuri, de faguri, bine ocupate cu albine. Şi ajungem la capitolul rasă, aici subliniind faptul că mătcile care intră în sezonul de iarnă trebuie să fie cât mai tinere, de bună calitate şi capabile să înceapă ouatul cât mai devreme, în primăvara următoare. Eu recomand albina autohtonă, fiindcă este adaptată condiţiilor de mediu de la noi din ţară, este rezistentă, blândă şi cu o productivitate ridicată”, explica inginerul ieşean.
Atenţie mare la administrarea siropurilor în această perioadă. Dacă nu a fost pregătită hrana din timp şi se apelează la administrarea tardivă a ei, nu se reuşeşte decât să se uzeze organismul albinei, aceasta urmând a ceda în timpul iernii sau în primăvară.

În viitoarele numere ale revistei, vom reveni cu cele mai recente rezultate practice ale cercetărilor desfăşurate în comuna Moşna, judeţul Iaşi, cu privire la caracteristicile albinei Apis Mellifera Carpatica, obsevată în sistem liber de intervenţia omului.

 Ioan Vlad Bălteanu

Ioan Vlad Bălteanu: ”Anul acesta a fost o situaţie foarte relevantă faţă de felul în care a fost pregătit stupul pentru iernare. Valul de frig şi de zăpadă din aprilie 2017 a arătat clar diferenţa dintre cei care au hrănit familiile de albine la timp şi cei care au hrănit târziu, în toamnă. Practic, familiile care au primit hrana mai târziu, au cedat în perioada rece din primăvara acestui an”.


TOAMNA APICOLĂ: INTERVENŢII ÎN STUP PENTRU O BUNĂ IERNARE
Foarte importante, în perioada de toamnă târzie, sunt lucrările de întreţinere prin executarea de tratamente împotriva varroozei. Tratamentele trebuie efectuate şi împotriva nosemozei, prin pulverizarea pe faguri cu protofil. În luna noiembrie, dacă vremea permite, se completează ultimele lucrări sau secvenţe din lucrările pregătitoare care nu au fost executate în timp util. Activitatea perfectă din timpul iernării depinde de modul cum au fost pregătite familiile pentru sezonul rece, respectiv să se fi asigurat o vatră de iernare corespunzător aleasă, hrană -suficientă şi calitativă-, o matcă tânără, viguroasă şi sănătoasă, albine sănătoase, adăpost fără fisuri, cuib termoizolat, apărat de atacul şoarecilor sau de trepidaţiile ori de zgomotele provocate de către oameni, animale, păsări - ciocănitoarea fiind cea mai dăunătoare, putând chiar să provoace decimarea familiilor de albine din cauza agitaţiei şi a consumului inutil de hrană, consum care lasă familia de albine fără rezerve de miere şi care poate conduce la pierderea efectivelor.
Treptat, odată cu răcirea vremii, albinele vor intra la iernat, prin aglomerarea lor în ghemul de iernare, de regulă, format pe fagurii dispuşi în dreptul urdinişului. De reţinut faptul că tot în luna noiembrie, dacă sunt zile mai calde şi mai însorite, cu temperaturi cuprinse între 12 şi 14 grade, este posibil şi normal ca albinele să efectueze zboruri sumare de curăţire, mai ales albinele proaspăt ecluzionate.
Apicultorul va supraveghea stupina pe perioada iernării doar prin vizite scurte şi prin ascultarea stupilor, fiind recomandat să intervină imediat ce sesizează aspecte care pot perturba iernarea corespunzătoare.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 5516 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?