Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mierea de primăvară, la o treime faţă de 2011

Publicat: 30 mai 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Apicultorii spun că producţia de miere de primăvară a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de anul trecut. Recolta a fost mică din cauza calamitării culturii de rapiţă şi a ploilor reci căzute în timpul înfloririi salcâmului. Stuparii îşi pun mari speranţe în culesul de bază, cel de la floarea-soarelui

Click pe poza pentru galerie!

Ion Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, ne-a declarat că este o perioadă atipică şi slabă pentru apicultură; depinde de cum va evolua pe viitor timpul, iar la sfârşitul lunii august apicultorii vor putea trage o concluzie.

Până acum, mierea de rapiţă va fi o raritate pentru că importante suprafeţe cultivate au fost calamitate în proporţie de 80-90%, mai ales în zona de vest a ţării. Mierea de salcâm va fi la 30-40% din producţia anului trecut. „Aşteptăm floarea-soarelui care este de bază, dă cam 40 la sută din culesul unui an”, a apreciat liderul ACA.

Ion Fetea spune că apicultorii nu s-au aşteptat la condiţiile grele ale iernii trecute. Efectivele familiilor de albine s-au depopulat cam cu 15%: „nu este un indicator alarmant, a fost o mortalitate tehnologică admisă”.

 

Dedulcirea la rele practici

Prisăcarul şef constată cu amărăciune că „anul trecut, mierea a fost singurul produs care s-a ieftinit cu circa 10-12% pe rafturile marilor magazine. Dar problema e că s-a dat drumul masiv la importuri neverificate, vin surogate de miere amestecate cu mierea românească, produsele nu se etichetează corespunzător şi legal, nici măcar nu poţi desluşi pe borcan ţara de provenienţă.

Nu ştiu ce fac organele noastre de control! Avem de suferit, este o presiune mare asupra preţurilor de achiziţie, asupra mierii româneşti. Avem un spot publicitar de interes naţional, dar televiziunile comerciale vor să-l plătim pentru a fi difuzat! Nu putem da atâţia bani cât cer!”.

Din munca harnicelor albinuţe, guvernanţii noştri s-au învăţat doar cu furtişagul. Din legea privind obligativitatea consumului de miere în şcoli care aşteaptă de trei ani normele metodologice, politicul „a furat”, probabil, „i”-ul din miere, şi aşa... a rămas doar programul „Mere-n şcoli”!

Apicultorii consideră că impozitarea mijloacelor de transport este injustă şi nejustificată. Ei dispun de autobuze special transformate pentru transportul stupilor în pastoral, pe care le folosesc doar câteva luni, dar plătesc impozit pentru tot anul.

Comunitatea europeană a interzis prezenţa în miere a polenului de la porumbul MON 810. În opinia lui Fotea, această decizie „creşte presiunea asupra preţului de achiziţie şi a preţului de export, pentru că analizele sunt destul de scumpe, iar România nu are laboratoare pentru aceste analize”.

 

Roiuri cu albine slăbite

Dragoş Drăguţ, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti din România, a plecat în pastoral, în zona Vâlcea, la „salcâm 2”, cu cei 200 de stupi de albine pe care îi exploatează. Pentru perioada întâi de salcâm, a fost în pădurile Călăraşilor. Ne spune că în Constanţa, de unde provine, rapiţa nu a fost în acest an decât foarte puţină şi nu s-a putut face treabă.

O parte a perioadei de la rapiţă s-a suprapus cu cea a salcâmului. „Din iarnă, albinele au ieşit mai slăbite. La desprimăvărare, din cauza temperaturilor ridicate, a şocului termic, albinele nu au avut timpul necesar să se dezvolte normal. În stup, au fost numai 6-8 spaţii ocupate de familiile de albine, faţă de 12-14 cât ar fi normal”, ne-a spus Dragoş Drăguţ.

Mierea de rapiţă a fost foarte puţină, cu un plus de 5 kg pe familie şi nu a avut aceeaşi calitate, pentru că s-a suprapus pe cea de salcâm şi s-au amestecat. Dragoş Drăguţ ne spune că şi la salcâm 1, recolta a fost extraordinar de mică, abia dacă s-a ajuns la 8-10 kg de miere pe familie, aproape că nu s-a putut face nici prima extracţie. De-abia la „salcâm 2” se poate recolta mierea. Pentru anul acesta se prevede o producţie la jumătatea celei de anul trecut.

Familia Drăguţ se trage din crescători de albine de câteva generaţii. Bunicul său a fost apicultor din anul 1958. Deţine o fermă de multiplicare de 40-50 familii de albine selecţionate - apis mellifera carpatica. Pe seria de multiplicare împerechează 150 de mătci. Anul trecut s-a ocupat mai mult de fermă, acum vrea să acorde ceva mai multă atenţie pastoralului şi producţiei.

În prisacă foloseşte stupi orizontali cu 16 rame. Din acest an va trece la stupii multietajaţi care oferă o mai bună calitate a mierii şi lucrul mai lesnicios la stup.

Nemulţumirea lui Dragoş Drăguţ este că pe piaţă s-au scumpit toate, în albinărit cheltuielile sunt mari, dar preţul la achiziţie a rămas tot la 10-12 lei/kg. Apoi vrea să crească şi albine din alte rase, mai productive. „Noi trebuie să lucrăm cu Institutul care impune un monopol, ne obligă să cumpărăm material biologic. Cred că s-ar putea ameliora şi omologa şi alte rase de albine. Ştiu că s-au făcut încercări care au dat rezultate promiţătoare”, spune acesta.

 

Baza culesului, la floarea soarelui

Mihăilă Prahoveanu conduce Asociaţa Apiculturilor Profesionişti Buzoieni care numără aproximativ 500 de membri şi are cam tot atâţia stupi. A fost în Insula Mare a Brăilei la rapiţă. A stat doar două săptămâni, pentru că înflorise salcâmul. Aşa că s-a mutat cât a putut de repede la pădurea de lângă Ruşeţu - Buzău. Apicultorul spune că la rapiţă s-au strâns 10 kg de miere pe familie, o recoltă destul de slabă. În Buzău, iarna aspră, cu căderi masive de zăpadă şi geruri puternice, şi această primăvară cu temperaturi scăzute au întârziat dezvoltarea micilor vietăţi.

Mihăilă Prahoveanu are cinci pavilioane pe care le-a urcat mai la deal la o altă pădure de salcâmi. La primul salcâm, sporul la cântar a fost de 6 kg, foarte slab, au fost ploi reci, acide care au pălit floarea de salcâm. Acum este mulţumit, dar depinde de vreme. Baza recoltei de miere va fi la floarea soarelui.

Anul acesta, producţia de miere va fi mai mică din cauză că s-a pierdut producţia de miere de rapiţă şi culesul întâi la salcâm. Fermierul este optimist: „Una peste alta, nu a fost an în care apicultorii să iasă în deficit. Secretul: nu trebuie să rămâi pe loc, să faci multe plimbări în pastoral, altfel nu-ţi asiguri hrănirea de iarnă pentru albine”.

 

PRUDENŢĂ ÎN FOLOSIREA PESTICIDELOR

Rapiţa este o cultură extrem de pretenţioasă, care necesită o protecţie adecvată în timpul vegetaţiei. Gândacul păros (Epicometis hirta) şi viespea rapiţei (Athalia rosae) sunt doi dintre cei mai periculoşi dăunători ai rapiţei. Ei se hrănesc cu polenul plantelor, distrugând mugurii şi florile deschise. În anii cu condiţii climatice dificile, dăunătorii îşi fac apariţia înainte de înflorire, când sunt foarte păguboşi.
Albinele nefiind prezente, aceasta este şi perioada cea mai adecvată pentru aplicarea tratementelor chimice.

De regulă, aceste tratamente ar trebui făcute dimineaţa devreme sau seara mai târziu, când polenizatorii sunt prezenţi într-un număr foarte mic. Folosirea tratamentelor bio sau a celor cu toxicitate foarte redusă pentru albine reprezintă o altă metodă de combatere a dăunătorilor. Totodată, apicultorii trebuie să fie înştiinţaţi la timp despre posibilele tratamentele (perioada efectuării şi substanţele ce se aplică).

Cererea mondială de uleiuri vegetale este în creştere, iar preţul rapiţei se majorează şi el. Deci, rapiţa merită să fie inclusă mai mult în structura producţiei agricole. Pe noi, stuparii, şi pe albinele noastre, rapiţa ne bucură în fiecare primăvară prin bogăţia inflorescenţei şi prin cantitatea de nectar şi polen produsă. Însă, este necesară o colaborare continuă între cultivatori şi albinari, pentru a nu strica farmecul acestei bucurii.

Vizualizat: 832 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?