Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

MIERE DIN BELŞUG la Târgul Naţional. S-au numărat 17 EDIŢII!

Publicat: 06 noiembrie 2017 - 19:20
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

TOAMNĂ DULCE la Bucureşti? Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, a deschis, pe 15 septembrie a.c., ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, un eveniment aşteptat atât de apicultori, cât şi de bucureştenii interesaţi de produsele stupinei. 

Evenimentul a avut loc pe Bulevardul Ficusului, la nr. 42, ca şi în ultimii 16 ani. Lumea apicultorilor s-a reunit aici pentru trei zile. Nu mai puţin de 120 de expozanţi. Unii dintre ei au adus spre vânzare produse din stupine sau tot felul de accesorii. Alţii au venit să cumpere ba una, ba alta pentru binele albinelor sau pentru sufletul lor.

An nefast pentru prisăcari
Ioan Fetea, proaspăt reales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, a precizat că nici acest an nu a fost prea bun pentru stupari. Şi aici a amintit de temperaturile scăzute de la finele lunii aprilie (în Gorj şi Mehedinţi au fost trei zile cu -7 grade C) apoi de variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sau ploile din perioada înfloririi salcâmului etc. Totuşi, precizează Ioan Fetea, „2017 va fi un an mai bun decât precedentul cu cel puţin 10-15 la sută ca producţie. Dacă anul trecut s-a făcut 35-40% din producţia medie anuală de miere de 24.000 tone (circa 10.000 tone - n.r.), anul acesta avem undeva la 50-55%”.
Şi la mierea ecologică producţia va fi mai mică în acest an. „Dacă anii trecuţi se obţineau între 3.000 şi 5.000 tone, de la 100.000 de familii înregistrate în sistem ecologic, anul acesta cred că producţia este sub 2.000 de tone”, a precizat preşedintele ACA. Schimbările climatice afectează foarte mult şi activitatea din stup.

Pe larg despre anul dulce-amărui al apicultorilor români, în revista Ferma, ediţia 15-31 octombrie 2017!

Vizualizat: 460 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?