Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

MIERE DE LA MUNTE, cu patalama

Publicat: 08 ianuarie 2019 - 23:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

L-am reîntâlnit la IndAgra pe Ioan Bărbuţ, unul dintre veteranii apiculturii româneşti. ”Am 46 de ani lângă stupi”, m-a asigurat, zâmbind de dincolo de piramidele alcătuite din borcane cu miere, unde se află rezultatul muncii albinelor, dar şi al apicultorului. 

Am discutat cu Ioan Bărbuţ despre recoltele de anul acesta, despre relaţia cu fermierii din cultura mare, iar la un moment dat, albinarul din Caraş-Severin mi-a spus că de un an, mierea albinelor lui este atestată ca ”Produs montan”.

 Stupi_b

Vânzări bune
Ioan Bărbuţ, trebuie să precizez din capul locului, este preşedintele Cooperativei Agricole Prisăcarii Hercules, cu sediul în comuna Mehadia. Fiind şi un apicultor experimentat, e cunoscut atât la Reşiţa, cât şi la Bucureşti. Atestarea a obţinut-o prin Direcţia Agricolă Judeţeană Caraş-Severin. ”M-a sunat directorul anul trecut şi mi-a propus să atest mierea ca «Produs montan». N-a fost complicat să depun documentele. Rezultatul se vede în vânzări. Sigur, trebuie să respect nişte reguli. Când merg în pastoral, trebuie să am documente semnate de primăriile unor UAT-uri care se află în zona montană. Eu deţin certificatul nr. 30”, mi-a spus prisăcarul. Anul acesta, un alt membru al Cooperativei Prisăcarii Hercules a obţinut atestatul de ”Produs montan” pentru mierea din stupina sa. El se numeşte Ilie Mutaşcu şi este din comuna Cornea, având ca formă de organizare juridică PFA. Preşedintele cooperativei m-a asigurat că i-a îndemnat şi pe ceilalţi membri să depună actele pentru atestare, dar deocamdată aceştia ezită, speriaţi de birocraţie, deşi Bărbuţ le-a spus că lucrurile merg repede: ”Într-o lună am avut certificatul. Autorizarea nu costă nimic. Îi îndemn pe apicultorii din zona montană să aplice pentru a obţine eticheta de «Produs montan». E spre binele nostru. Cum am spus, mi-au crescut vânzările, merg la târguri, am clienţi”.

Stupi_b

Cine le va da miere şcolarilor?
Ioan Bărbuţ e bucuros că reprezentanta în teritoriu a MADR i-a autorizat mierea ca produs montan, dar e un pic supărat că ministerul nu a ajutat cooperativele din sectorul apicol să fie apte să livreze mierea în cadrul Programului Naţional ”Miere în şcoli”, care urmează să fie derulat de la 1 ianuarie 2019. ”Am avut discuţii chiar cu dl. Daniel Botănoiu, ne-a promis că ne ajută să ne dotăm cu nişte mici linii de îmbuteliere. Noi ar fi trebuit să amenajăm spaţiul, iar MADR-ul, printr-un program de minimis, să ne ajute să achiziţionăm linii de îmbuteliere, care după calculele noastre ar fi ajuns la 7-10.000 de euro. Discuţia a rămas în aer. Noi am fi livrat elevilor miere din stup, miere curată. Procesatorii... ştiu eu ce îi vor mai face? Unii au omogenizatoare mari, care omogenizează şi 20 de tone. Vă daţi seama, pot omogeniza 5-10% miere naturală cu un sirop şi să scoată mierea pe care o vor da copiilor”, susţine Ioan Bărbuţ.

Stupi_b
Potrivit legii, elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional vor primi lunar un borcan de 250 ml, iar mierea va proveni ”exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi achiziţionată din lanţul scurt de aprovizionare”. De precizat că ”lanţul scurt de aprovizionare” include şi fermierii, deci, apicultorii, în măsura în care dispun de linie de îmbuteliere, pot participa la licitaţii pentru a obţine dreptul de a furniza miere şcolarilor. Rămâne de văzut, după 1 ianuarie 2019, dacă autorităţile centrale, judeţene şi locale vor respecta calendarul de implementare a acestui program, cine vor fi furnizorii de miere în şcoli şi câţi apicultori se vor regăsi printre ei. Iată, unii dintre ei, cum este Ioan Bărbuţ, au autorizat mierea ca ”Produs montan”, alţii, nu puţini, şi-au certificat ecologic prisaca. Sectorul apicol a beneficiat de fonduri europene substanţiale, mierea din România e de bună calitate, sunt convins că mulţi dintre apicultorii români merită să aibă şi ei acces la ”mierea bugetului public”.

Remorca cu Stupi_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 4378 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?