Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

La vânzare MIEREA lasă un gust amar... Intermediarii CÂŞTIGĂ DUBLU faţă de producători!

Publicat: 21 noiembrie 2018 - 22:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Trăim într-o lume în care ne-am obişnuit să ne “îndulcim” cu ciocolată şi bomboane, deşi am putea opta, mai ieftin şi mai sănătos, pentru tradiţionala noastră miere de albine. Aşa se explică, parţial, de ce în România consumul anual de miere pe cap de locuitor este destul de scăzut. 

Pentru o imagine cât mai fidelă a anului apicol curent, am consultat opiniile câtorva apicultori din diverse zone ale ţării.

Miere_b

BACĂU
O producţie medie de 30 kg/stup
Dacă nu suntem foarte exigenţi, putem spune că 2018 a fost un an apicol bun. Dacă, însă, dorim să-l comparăm cu alţi ani, gradul de satisfacţie scade simţitor. “Referitor la salcâm, 2018 a fost un an cu producţie bună şi cu miere de calitate, datorită faptului că n-au fost ploi iar nectarul s-a făcut mai gros. Prin urmare, a rezultat o miere consistentă şi de calitate. Şi s-au obţinut producţii bune, plecând, în medie, de la 15 kilograme de stup...”, îşi începe relatarea Petrică Nicolae, apicultor din localitatea Comăneşti, judeţul Bacău. “Teiul, în schimb, a avut o producţie slabă, în jur de 6-7 kilograme de familie, iar floarea-soarelui a produs între 9 şi 10 kilograme de miere/stup”, arată interlocutorul nostru.
Conform lui Petrică Nicolae, în 2018, în judeţul Bacău, apicultorii au realizat o producţie medie de circa 30 de kilograme de miere pe familie. “Producţia din 2018 este comparativă cu cea din 2017, nu cred că a fost ceva în plus. În judeţul Bacău, anul acesta, media în stupăritul pastoral este de aproximativ 30 de kilograme de miere pe familie”, declară apicultorul.

Preţuri falimentare
Apicultorul băcăuan este de părere că schimbările climatice manifestate în ultimii ani au afectat mult activitatea şi rentabilitatea crescătorilor de albine. „Cred că ceea ce ne încurcă pe noi cel mai mult sunt aceste schimbări climatice. Uitaţi ce a devenit vremea în ultimii ani! Când plouă în continuu, când nu mai plouă deloc! Apoi, brusc, apar temperaturi foarte mari şi se instalează seceta. Asemenea schimbări ne afectează cel mai tare”, susţine Petrică Nicolae.
Însă problema cea mai gravă pentru apicultori este alta: lipsa unei pieţe de desfacere favorabilă micilor crescători de albine. “Dar problema cea mai gravă pentru noi este lipsa unei pieţe de desfacere. Vreau să spun că procesatorii, la ora actuală, ne plătesc 8,5 lei pe kilogramul de miere polifloră. Acesta este un preţ la care, dacă eşti nevoit să vinzi, devii falimentar din prima”, se plânge crescătorul băcăuan.
Nici preţul pentru mierea de salcâm nu i-a adus prea multă mulţumire. “La salcâm, în anii cu producţii mai mici mierea o vindeam cu 19-22 lei kilogramul. Anul acesta, când avem o producţie bună, mierea de salcâm costă 16 lei kilogramul, ceea ce nu este bine pentru noi”, arată Petrică Nicolae.
Interlocutorul nostru îşi aminteşte de faptul că, în urmă cu 10-20 ani, apicultura era mult mai rentabilă decât în prezent. “Eu practic stupăritul în regim pastoral de prin anul 1995. În anii aceia, până prin 2005, făceam producţii de 50 kilograme de stup, fără probleme, fără bătăi de cap. Iar la pastoral aveam mutări mult mai puţine decât în prezent. De prin 2005 încoace treburile s-au schimbat în rău...“, mărturiseşte băcăuanul.
În opinia lui Petrică Nicolae, cauzele ţin în special de schimbările climatice, de proliferarea pesticidelor şi de evoluţia economică în general. “La schimbările climatice, despre care v-am menţionat, mai adaug efectele negative ale pesticidelor asupra albinelor. Asemenea pesticide, cu care se tratează floarea-soarelui, porumbul şi rapiţa, distrug sistemul de orientare al albinelor, care în final mor”, explică stuparul.

Lipsa unei promovări corespunzătoare
Pentru apicultori, în cifre, rentabilitatea a scăzut de la 50 de kilograme pe familie, cât se realiza în 2005, la o producţie medie de 30 de kilograme pe stup, cât se mai scoate astăzi în condiţii normale.
La factorii negativi care au afectat creşterea albinelor din România, menţionaţi deja în rândurile anterioare, interlocutorul nostru mai adaugă unul important: lipsa unei promovări corespunzătoare a domeniului apicol. “Omul care intră în supermarket cumpără orice fel de sucuri, dulceţuri, prăjituri şi altele asemănătoare, numai miere de albine nu ia de la raft. De ce? Pentru că nu cunoaşte beneficiile consumului de miere de albine”, arată Petrică Nicolae.
Cum îşi valorifică acesta marfa? “În decursul anilor de când practic stupăritul am reuşit să-mi fidelizez nişte clienţi care caută produse naturale, de calitate superioară. În plus, când am mare nevoie de bani, mai vând şi en-gros, chiar şi cu 10 lei kilogramul. Sunt perioade când îmi trebuie bani ca să pot începe un nou ciclu de pastoral şi atunci vând după cum dictează intermediarii. Din păcate, ei fac preţul mierii, nu producătorii...“, concluzionează băcăuanul.
Petrică Nicolae deţine 80 de familii de albine, în localităţile Pârjol şi Comăneşti din judeţul Bacău.

CONSTANŢA
Producţie prăpăd în 2018
Încă din startul discuţiei, Adrian Mincu, apicultor din Bărăganu, judeţul Constanţa, vorbeşte în termeni deloc elogioşi despre anul apicol 2018: “Producţie prăpăd, asta am avut noi în 2018! Nu s-a făcut nimic. A fost un an ploios, iar albinele au... dormit. Practic, în 2018, noi doar am supravieţuit, profit zero!“
Adrian Mincu susţine că totuşi, judeţul Constanţa are potenţial remarcabil pentru apicultură. “La noi, în medie, se pot obţine circa 120 de kilograme de miere pe familie pe an. Avem şi excepţii de 150 de kilograme, dar putem avea şi recolte mai slabe, de sub 100 de kilograme de miere...”, explică prisăcarul constănţean.
La astfel de producţii, l-am întrebat pe interlocutorul nostru, câţi stupi ar trebui să deţină un apicultor pentru a genera un venit satisfăcător. “Cu 450 de stupi, eu zic că te descurci pentru a putea susţine financiar o familie, astfel încât să poţi avea o viaţă cât de cât bună. Dacă ai o sută de stupi, mai mult te încurci: nici bani nu faci, nici la muncă nu poţi să te duci, că te încurcă stupii”, arată Adrian Mincu.
Apicultorul spune că pentru a fi rentabil trebuie să vinzi mierea cu cel puţin 15 lei kilogramul. “Este obligatoriu să poţi vinde mierea la un preţ de 15 lei kilogramul, ca să poţi să-ţi permiţi o viaţă bună. În realitate, intermediarii o iau de la noi cu 9 lei, o bagă în borcan şi o vând apoi cu 20 de lei kilogramul. În aceste condiţii, cei care cumpără mierea câştigă încă o dată cât câştigăm noi, cei care o producem. Aceasta este realitatea. Mierea pleacă de la noi cu 10 lei kilogramul şi ajunge în Germania cu 20 de lei kilogramul”, declară Adrian Mincu.
Apicultorul practică stupăritul de aproximativ 23 de ani şi deţine 480 de familii de albine în localitatea Bărăganu.

ARAD
Recoltă de miere sub medie

Victor Cimil_b
În opinia lui Victor Cimil din Buteni, judeţul Arad, în stupărit este oarecum imposibil de raportat o producţie medie de miere per familie, din cauză că recoltele sunt condiţionate de foarte mulţi factori. “În stupărit este foarte greu să vorbim despre o producţie medie de miere, dar în 2018 putem spune că avem o medie de până la 40 de kilograme pe familie, la pastoral. Cei care nu fac pastoral şi au obţinut o medie de 15-20 de kilograme se înscriu în normalitate. După mine, o cantitate de 30-40 de kilograme de miere pe familie reprezintă o producţie medie bună pentru zona de vest a ţării”, afirmă Victor Cimil.
Despre 2018, interlocutorul nostru spune că: “A fost un an mai bun ca ultimii doi, dar intră tot în categoria anilor cu producţie mică. Şi eu în exploataţie am obţinut sub medie”.
Victor Cimil, din Buteni, judeţul Arad, deţine 200 de colonii de albine, certificate ecologic, şi practică apicultura pastorală în toată zona de vest a ţării.


RENTABILITATEA PLEACĂ DE LA 14 LEI/KG ÎN SUS
Care ar fi preţul minim de vânzare astfel încât micul apicultor să fie rentabil? “Ca să fii astăzi rentabil în apicultură, mă refer aici la o activitate de supravieţuire, preţul ar trebui să fie de cel puţin 14 lei kilogramul, indiferent de tipul de miere despre care vorbim. La un preţ de sub 14 lei kilogramul nu poţi să cobori, pentru că altfel nu mai este plătită munca noastră”, susţine Petrică Nicolae.


CONCURENŢA STUPINELOR SCADE RENTABILITATEA
Printre factorii care au influenţat în ultima vreme rentabilitatea apicultorilor se numără, pe lângă cei climatici, şi concurenţa stupinelor apărute peste noapte, îndeosebi în zonele foarte productive. “Sunt anumite zone în care în perioadele de cules apar dintr-o dată foarte multe colonii pe kilometru pătrat. Iar această suprapopulare ne afectează negativ producţia. Nu-i totuna să împarţi o pâine în două ori în 20 de părţi. Astfel că în loc să fie zece stupi pe un hectar de salcâm, de exemplu, ne trezim că sunt o sută de stupi pe acelaşi hectar “, arată Victor Cimil.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 597 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?