Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ÎNSĂMÂNŢAREA artificială a MĂTCILOR

Publicat: 08 ianuarie 2018 - 23:28
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ieşeanul Ioan Vlad Bălteanu activează în apicultură din anul 1980, primul stup propriu fiind achiziţionat abia în anul 1990. 

Activitatea de crescător independent a debutat cu producerea de miere, ulterior adăugându-i-se producerea de ceară, propolis şi, din anii 1993-1994, obţinerea de mătci.

De câţiva ani, împreună cu fiica sa, Alina Ioana, absolventă de studii post-universitare la Facultatea de Zootehnie din Iaşi, a dezvoltat activitatea de însămânţare artificială a mătcilor şi de selecţie a familiilor de albine producătoare de „tată”. De asemenea, în această perioadă se află în desfăşurare o serie de studii privitoare la ameliorarea însuşirilor productive şi de rezistenţă la boli ale rasei autohtone Apis Mellifera Carpatica. Aceasta constituie o temă internaţională de cercetare, o premieră la care contribuie şi apicultorul ieşean din localitatea Moşna.

Instinctul igienic al albinei şi bolile stupului

”Da, suntem într-un proiect de cercetare europeană, împreună cu Institutul de Cercetări Apicole de la Bucureşti şi cu o organizaţie din Germania. În anul 2015, colaboratorii noştri au iniţiat un program de ameliorare, pe patru ani, în care am fost incluşi şi noi. Cercetările urmăresc anumite caracteristici ale albinei autohtone Apis Mellifera Carpatica, respectiv productivitate, prolificitate, blândeţe şi, mai ales, instinctul igienic. Acest din urmă aspect este extrem de important, fiindcă se cunoaşte faptul că albinele cu un instinct igienic accentuat se pot autotrata de boli, ceea ce este un lucru ideal pentru apicultori. La noi în ţară, încă nu s-a ajuns la această performanţă, dar, în cadrul cercetărilor noastre proprii, dintre cele 15 familii de albine pe care le-am supus testărilor, avem două familii cu care am intrat în cel de-al treilea an de supravieţuire fără nici un fel de tratament. Din aceste două familii ne tragem materialul biologic, sperând că vom reuşi să obţinem acele familii de albine şi acele stupine care să se trateze singure”, menţiona apicultorul ieşean.

 mosna2,1_b  

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi in revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de Petronela COTEA MIHAI
                                    redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 1235 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?