Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iarnă neagră pentru albine

Publicat: 06 martie 2017 - 11:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mortalitate în masă a familiilor de albine, pierderi uriaşe la producţie şi concurenţă neloială pe piaţa mierii, toate acestea au îngenuncheat apicultura românească. 

Iarna care tocmai s-a încheiat a fost una neagră în apicultură, întrucât - avertizează apicultorii - ar fi pierit peste 50 la sută din efectivele de familii de albine, la nivel naţional. Unii stupari au pierdut întregul efectiv. Vasile Nicula, apicultor şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine Bistriţa-Năsăud, ne-a declarat că „pierderile încă nu sunt toate contorizate, pentru că nu s-a ieşit din iarnă, dar din toate controalele făcute rezultă că 30-40 la sută din efectiv se duce şi s-ar putea să înregistrăm pierderi şi de peste 50 la sută la finele iernii”.

StupiClick pe poza pentru galerie!

2016 - un an calamitat
Ce a afectat atât de mult albinele? Ei bine, au fost temperaturi deosebit de scăzute, însă nu doar gerul este vinovat de pagube. „În primul rând, 2016 a fost un an în care şi din cauza climei, dar şi a altor factori care nu au depins de apicultori şi nici de albine, a fost un an calamitat; în tot anul a fost doar o recoltă. Suprapunându-se cu toate tratamentele cu pesticide care se fac în România în agricultura intensivă, efectivele de albine au fost decimate. Aşa că, probabil nu va dura mult până când nu vom mai consuma miere românească naturală”, spune Vasile Nicula.

Polenizare după modelul chinezesc?
Apicultorul se teme că românii vor fi nevoiţi să împrumute modelul chinezesc de polenizare a pomilor fructiferi, dacă albinele vor dispărea. „Efectivul de albine de la Minister este în creştere pe hârtie, dar probabil că jumătate din efectivul din România va dispărea în acest an. În curând vor poleniza şi românii precum chinezii, cu mâna, pomii fructiferi, sau nu vom mai mânca fructe româneşti. Mierea românească a fost de o calitate deosebită, s-a produs mult şi bine, s-a exportat, însă acum s-a pus parcă un embargo”, spune el deznădăjduit.

Hrana de slabă calitate, vinovatul de serviciu
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din România este însă de părere că “în primul rând, familiile de albine au intrat la stup cu hrană de slabă calitate, pentru că nu a fost nectar şi apicultorii au fost obligaţi să completeze cu tot felul de biostimulatori; cu siguranţă vom avea probleme. Atât în primăvară, cât şi acum”, ne-a declarat Ioan Fetea, preşedintele ACA. Acesta a adăugat că „din punct de vedere al tempertaturilor, al timpului, este normal să fie şi pierderi; problemele de iernare sunt cele obişnuite, poate că aceste temperaturi mai scăzute şi care au persistat mai bine de două săptămâni să conducă şi la o selecţie naturală a familiilor de albine. Pe undeva, acest lucru este şi un factor pozitiv, în sensul că cele slabe sau bolnave vor dispărea şi vor rămâne familiile de albine puternice şi sănătoase”.

Efective şi producţii în creştere... doar pe hârtie
În ceea ce priveşte dinamica populaţiilor de albine, Ioan Fetea susţine că „au crescut efectivele, poate că uneori forţat, în sensul că fondurile europene i-au obligat pe apicultori să le dividă. Din datele INS, care comparativ cu cele ale MADR sunt mult mai modeste, rezultă undeva la 1,4 milioane de familii de albine, efectivele au crescut în ultimii cinci ani cu aproape 10-15 la sută, dar depopulările din 2015 încoace nu au fost elucidate şi nici înregistrate şi poate şi intenţionat ministerul transmite eronat la Comisia Europeană. Din ce motive..., e greu de explicat! Ba mai mult, s-au şi dat nişte cifre la producţia de miere, aşa încât România este pe primul loc în UE. Cel puţin în 2015 s-au transmis peste 35.000 de tone, ceea ce nu este o cifră reală, adică încă nu suntem noi capabili să obţinem această producţie, dat fiind şi faptul că am înregistrat pierderi mari în ultimii doi ani, mai ales în 2016, care a fost un an dezastruos pentru apicultura românească din punct de vedere al producţiilor”, ne-a explicat preşedintele ACA.

Puişoru: Chimizarea intensivă îşi pune amprenta
Preşedintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR), Dănuţ Puişoru, este însă de părere că nu hrana albinelor din timpul iernii este principala cauză a mortalităţii ridicate, ci chimizarea agriculturii. „La ora actuală se înregistrează foarte mari mortalităţi; chimizarea intensivă a agriculturii din România îşi pune amprenta şi asupra acestui sector. Este păcat mare, pentru că mierea românească poate aduce plus valoare economiei noastre, fiind foarte căutată pe piaţa externă. Si nu doar mierea, ci şi familiile biologice de albine şi mătcile de calitate pe care anumite ţări le-au pierdut. Rasa noastră de albine este de foarte bună calitate”, a subliniat acesta.
Într-o primă discuţie purtată cu secretarul de stat în MADR Daniel Botănoiu, preşedintele SAR a propus iniţierea unor proiecte de cercetare, în colaborare cu anumite universităţi, „pentru protejarea speciei în general şi totodată protejarea rasei locale Apis Melifera Carpatica, o rasă de calitate, adaptată de-a lungul sutelor de ani climei ţării noastre”.

Au rămas fără banii pe 2016
Aflaţi oricum într-o situaţie destul de grea, apicultorii au rămas şi fără ajutorul de minimis pentru 2016. „Trebuia legiferat acel ajutor de minimis, dar până la emiterea şi aprobarea Ordonanţei, s-a schimbat guvernul şi astfel noi am fost în indispoziţia de a primi banii. Bani necesari, pentru că de 35 de ani nu s-a mai înregistrat o calamitate atât de mare în acest sector. Pentru 2017, Programul Naţional Apicol este adoptat de Comisia Europeană şi Guvernul României, dar am vrea să fim subvenţionaţi. Să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat anul trecut. De aceea, noi cerem să fim ajutaţi cu un fond de garantare a acestui sector”, spune Dănuţ Puişoru.
Cinci mii de apicultori au accesat anul acesta Programul Apicol, cu o sumă estimată la 43 de milioane de euro. Însă, vor primi doar 30 milioane de euro, sumă care se va împărţi proporţional tuturor celor care au aplicat.

1 euro/ha pentru salvarea albinelor
Preşedintele Sindicatului Apicultorilor vine şi cu o propunere pentru fermieri: plata unui euro pe hectar pentru a sprijini apicultorii în situaţii critice. „Am dori ca agricultorii să vină în sprijinul nostru prin plata unui euro pe hectarul deţinut, iar acel fond de garantare să strângă în jur de 9 milioane de euro, bani din care să fim ajutaţi în perioadele deficitare, când se înregistrează mortalităţi mari, dar şi pentru împrumuturi bancare. Aceste aspecte le vom discuta şi la comisia de dialog social, pentru a lansa propunerea”, propune Dănuţ Puişoru.


MADR PROMITE CERCETARE PENTRU „APIS MELIFERA CARPATICA”
„Discuţiile pe care le-am avut cu cei de la Sindicatul Apicultorilor au fost legate de legislaţie, despre cercetare în domeniu şi despre o formulă de susţinere. Ne gândim la un program special, cum e programul Fructele în şcoli. Am discutat şi despre etichetare, dacă pe un produs scrie miere şi made în România, să fie miere românească, nu altceva. În primul rând, noi, instituţiile statului, mă refer aici la Autoritatea Naţională pentru Zootehnie, să delimităm stupinele de elită şi să susţinem cercetarea, pentru că producerea de elite e scumpă. Este un sector important de care vegetalul depinde!”, ne-a declarat secretarul de stat la MADR, Daniel Botănoiu.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017

Vizualizat: 404 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?