Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Gustul dulce-acrişor al mierii albinelor

Publicat: 03 mai 2017 - 14:45
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Timp de două zile, în ultima decadă a lunii martie a.c., în municipiul de la Dunăre s-a consumat cea de-a opta ediţie a Târgului Apicol Galaţi, eveniment de tradiţie în această parte de ţară. Succesul a fost asigurat de oferta apicolă diversificată, de numărul mare de vizitatori şi de participanţi: au expus 120 de producători apicoli şi firme de profil din Serbia, Bulgaria, Republica Moldova şi, bineînţeles, din România. 

La startul evenimentului apicol gălăţean s-au reunit producători şi comercianţi de echipamente, unelte, accesorii şi utilaje apicole, de faguri artificiali, de produse pentru tratamente, de hrană pentru albine sau ambalaje pentru miere şi alte produse apicole. În standurile expozanţilor erau prezente spre comercializare, la preţuri promoţionale, diferite sortimente de miere de albine, produse apiterapeutice, cosmetice, suplimente nutritive pe bază de miere provenind direct de la producători.

Târgul Apicol GalaţiClick pe poza pentru galerie!

În raionul Cantemir - generaţii de apicultori
Am remarcat un grup de apicultori de peste Prut, interesaţi de a afla cât mai multe lucruri despre albinăritul românesc şi a face un transfer de informaţii între asociaţiile de profil dintre cele două ţări-surori.„Din toamna trecută am preluat afacerea de familie de la părinţii mei. Suntem stupari din generaţie în generaţie; străbunicii mei din partea mamei au crescut albine. Pe vremea cât tata a fost în viaţă, aveam mai mult de o sută de stupi. Acum, împreună cu surorile mele, am rămas să îngrijim 47 de stupi. Am încercat să vindem din mierea obţinută, dar persoanele cu care am fost în contact voiau să cumpere la preţuri mai mici decât costă zahărul! Mă bucur că la acest târg am cunoscut mai mulţi apicultori, interesaţi de munca şi de asociaţia noastră”, mi-a declarat Rita Ţanţuc (foto), din comuna Lingura, raionul Cantemir, Republica Moldova.
Rita a depus documentele pentru a înfiinţa o asociaţie în satul său natal, în care să adune, aşa cum fac albinele în jurul reginei, şi alţi prisăcari din raionul Cantemir. Intenţia tinerei apicultoare este de a mări numărul stupilor şi de a perpetua rasa de albine, care este, în opinia ei „o albină dacică, străveche, crescută şi ameliorată de strămoşii noştri, dacii liberi, cu multe mii de ani în urmă”.
Alături de Rita Ţanţuc se afla Iulia Botez (foto), lidera unei asociaţii obşteşti din raionul Cantemir, ce numără aproape cinci sute de membrii: „Suntem prezenţi la Galaţi cu 20 de apicultori care oferă spre vânzare miere de albine şi alte produse apicole din zona noastră, cum ar fi tinctură de propolis, miere cu propolis, recomandată în tratarea afecţiunilor virale şi pentru creşterea imunităţii organismului. Suntem interesaţi de noutăţi şi dorim să păstrăm un dialog cu alţi crescători de albine din România”.

Albinarii produc o miere tot mai amară
Dumitru Dimcea (foto), unul dintre veteranii crescători de albine din Cahul, vreme de jumătate de veac straşnic se nevoieşte cu albinăritul. „Am o sută de stupi acasă, dar vreau să sporesc numărul lor. Sunt mulţumit că unul dintre feciorii mei a absolvit USAMV Iaşi şi s-a specializat pe apicultură. Mai am doi băieţi cărora le-am insuflat această pasiune, deci are cine să mă urmeze în creşterea albinelor”, spune Dumitru Dimcea. Apicultorul a ţinut să precizeze că şi în Republica Moldova, ca şi în România, uneori, mierea de albine mai are şi un gust amar, „mai ales dacă cercetezi albina de la coadă”, metafora şi aluzia fiind destul de clare, cu adresă precisă, „ceea ce se întâmplă în acest sector mieros are, deopotrivă, şi mult venin, dar şi... trântori!”

O ocupaţie regală: creşterea reginelor
Vasile Profir (foto), din Pleşeni, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor din Cantemir - Republica Moldova, părea destul de mulţumit că se afla la târg; era numai miere şi zâmbet: „Avem înscrişi peste 220 de apicultori, care împreună deţin peste 4000 de stupi. Anual extragem peste 200 tone de miere de albine şi le predăm unor firme care colectează şi ambaleză în Germania. Cu albinele noastre polenizăm livezile şi culturile agricole din raionul Cantemir”, ne-a declarat apicultorul moldovean. Vasile Profir a susţinut mândru - i se citea pe faţă! - că în asociaţie are un vestit stupar, pe nume Valeriu Toderici, care se ocupă cu o îndelenicire regală - creşterea reginelor. Acesta a lucrat doi ani în America, apoi a făcut apicultură, ajutându-l pe un fermier francez.

Noutăţi pe partea de tratamente bio
Pentru prima dată prezent la Târgul Apicol de la Galaţi, Valentin Dumitru Oprea, administratorul firmei tulcene care a dezvoltat brandul Prisaca Dobrogea, ne spune că a oferă adjuvanţi, medicamente apicole, aparate, dispozitive pentru aplicarea tratamentelor. „Am expus două noutăţi în domeniul apicol pe bază de tratamente bio. Prima este Timol, un produs din Spania, iar cea de-a doua se numeşte Polioel 4, un medicament compus din patru uleiuri esenţiale, concentrate, produs la USAMV Cluj-Napoca. Este un supliment nutritiv adjuvant în prevenirea şi combaterea varrozei şi nosemozei la coloniile de albine şi conţine uleiuri volatile şi eterice”, a susţinut prisăcarul dobrogean. În afară de un magazin stradal în Tulcea şi unul online, Prisaca Dobrogea va deschide luna aceasta un spaţiu comercial în Brăila.
Referitor la evenimentul apicol gălăţean, Valentin Dumitru Oprea a spus că: „Ne-am fi dorit foarte tare ca târgul să se facă într-o locaţie care să fie separată de alte ramuri, nu cum a fost la această ediţie când ne-am expus marfa laolaltă cu tarabele de peşte, zarzavaturi şi toate cele”.

 

SPRE O NOUĂ ERĂ ÎN APICULTURĂ
„În ciuda vremii nefavorabile, cu niţică ploaie, la Târgul Apicol Galaţi apicultorii invitaţi au venit în număr neaşteptat de mare. Această nouă ediţie a oferit un bun prilej tuturor celor împătimiţi de această frumoasă şi străveche ocupaţie de a se dota cu cele mai moderne utilaje şi echipamente apicole. În acelaşi timp, întâlnirea de la Galaţi s-a constituit într-o platformă utilă şi necesară pentru schimbul de informaţii, de experienţă între apicultori, între asociaţiile din domeniu sau între crescătorii de albine şi specialiştii în domeniu. În calitate de organizatori, de la o ediţie la alta, ne-am perfecţionat, ne-am pus mai bine în temă, avansăm. Aşteptăm ca odată cu redesenarea Programului Naţional Apicol să înceapă o nouă eră, una pozitivă, în apicultură”, ne-a declarat George Saizu, inimosul organizator al evenimentului apicol gălăţean, cel care continuă iniţiativa tatălui său, cunoscutul apicultor Matei Saizu.


UN AN APICOL DIFICIL
Crescătorul de albine gălăţean, George Saizu, nu a putut amenaja un stand la târg, deoarece nu mai avea ce să vândă; anul fiind catastrofal pentru mulţi dintre apicultori. „Familiile de albine s-au împuţinat, îndeosebi din cauza bolilor, a lipsei nectarului, dar şi pentru faptul că tratamentele aplicate nu au fost corespunzătoare, fie din lipsa banilor, fie din lipsa condiţiilor meteo”, a precizat George Saizu.
Iar noul an apicol nu a debutat sub bune auspicii: s-au înregistrat depopulări şi chiar mortalităţi masive de familii de albine în stupine. „Există informaţii că depopulările ar fi între 25 şi 50%, chiar şi familiile care au rămas în viaţă sunt foarte anemice, cantitatea de albină fiind foarte mică şi, credem noi, rapiţa şi salcâmul sunt compromise ca şi culesuri, chiar dacă vremea va ţine cu noi. Aceste două culesuri vor fi necesare albinei să se refacă, în loc să bage în stup”, ne declara Valentin Dumitru Oprea.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017

Vizualizat: 923 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?