Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ediția de toamnă a Târgului Național al Mierii

Publicat: 23 octombrie 2016 - 20:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Între 9 și 11 septembrie a.c., la Târgul Național al Mierii, peste o sută de expozanți din toată țara au adus, pe platforma Institutului Apicol din Bulevardul Ficusului, spre atenția cumpărătorului bucureștean, și nu numai, cele mai bune sortimente de miere și produse din miere. Tot aici, apicultorii au putut achiziționa diverse utilaje, accesorii și produse pentru stupină la cele mai bune prețuri. 

MADR nu și-a trimis nici măcar un secretar de stat la inaugurarea târgului. Deși e un eveniment care se desfășoară în Capitală, iar în acest sector activează în jur de 40.000 de apicultori. Nu știu cine câștigă și cine are de pierdut din această cauză, oricum evenimentul și-a văzut de mersul său și cu această, să-i spunem, lipsă. Chiar dacă oficialii de rang înalt din MADR au declinat oferta de a deschide târgul, până la urmă câteva “albinuțe” gingașe și un ”trântor” de poveste au purces la tăierea și împărțirea panglicii tricolore cu reprezentanți din APIA, ANZ și ANSVA. Oficiali care au participat și la conferința de presă organizată de Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Ediția de toamnă a Târgului Național al Mierii

Au fost abordate câteva teme delicate
În dezbatere, s-au atins și probleme mai delicate, cum ar fi comerțul cu mătci inseminate artificial din diverse rase de albine, o chestiune ce necesită o abordare largă într-un text separat. Chiar și de întabularea terenurilor s-a vorbit, semn că și apicultorii au nevoie de cadastru. Despre problemele create de tratamentele cu neonicotinoide a culturilor agricole, Ioan Fetea spunea că anul trecut au avut pagube mari (circa 150.000 de familii de albine ar fi murit din această cauză), fapt dovedit - susține acesta - de analizele făcute la un laborator specializat din Franța. „Oricum, din această toamnă nu vom mai avea această problemă, deoarece va fi blocată folosirea acestor insecticide la tratamentul semințelor, chiar dacă fermierii vor avea de suferit”, ne asigură liderul ACA, subliniind că „avem semnale în acest sens și de la Copa-Cogeca”.
S-a discutat de scăderea fondului forestier, mai ales la speciile salcâm și tei, despre înmulțirea culturilor melifere și despre faptul că Paulownia nu are nimic cu mierea, deși se spune că e la nivelul salcâmului ca putere meliferă. A insistat ca în perdelele forestiere să se folosească salcâmul, aviz responsabililor din MADR!

Mierea trebuie să rămână un aliment-medicament, nu o capcană glucidică
Reprezentanții apicultorilor au adus aminte de tot felul de produse surogat care nu au nici o legătură cu mierea. Ioan Fetea consideră că „ar trebui să ne protejăm producția internă de miere și să nu le mai amestecăm. Nu este nici o problemă că importăm, dar în borcan să punem doar miere din China, miere din Argentina sau numai miere din România, să nu se mai amestece, iar consumatorul să aleagă el ce vrea să mănânce. Dacă îi place mierea din China, să o mănânce pe aceea. Eu sunt convins că nici două procente nu ar mai mânca acea miere, însă în condițiile actuale, când ești mințit pe față, pentru că scrie miere UE și non UE, nu ai de unde să știi țara de unde provine. Nu mai vorbim aici de sortimentele de miere gen «Mierea lui Moș Costache»”, încheie președintele ACA. E adevărat că există ANSVSA iar testele și controalele efectuate țin cât de cât sub control falsurile.
Anul acesta Gheorghe Mateescu, din Onești, un „tânăr apicultor de numai 83 de ani”, spunea că și în țară sunt unii așa-zis apicultori care folosesc un produs (Dulcofruct) pentru a face siropuri, pe care le utilizează pentru a stimula producția, care deteriorează calitatea mierii. Mai mult chiar, susține apicultorul (profesor de biologie ca pregătire, care a fost timp de opt ani președinte la Filiala ACA Bacău, iar acum este președintele Cercului Apicol Onești și predă tinerilor care vor să se apuce de albinărit tainele acestei antice și veșnic tinere meserii), au fost sortimente de miere care la analiza polenică au dat rezultatul zero. „Adică, cum ar veni, această miere nu a trecut nici prin floare și nici prin corpul albinei. E vorba de un sortiment de miere turcească, comercializat de Carrefour, cu denumirea de Grand Defne”, susține Gheorghe Mateescu, care are 120 de stupi cu care pleacă în pastoral. Din păcate, soția lui este alergică la albine, iar copiii nu s-au atașat de harnicele insecte. Toată speranța sa pentru viitor este într-un nepot, care are opt ani, și e cu el tot timpul la stupi atunci când este liber. Pentru albinari apicultorul de „doar 83 de ani” mai are un sfat important: „diversificarea producției, nu doar miere pe care sunt achizitori care nu oferă mai mult de 8 lei/kg, este singura speranță de câștig bun din acestă activitate”.

Programul Apicol și alte măsuri pentru sprijinirea apiculturii
Apicultorii nu prea stau cu mâna întinsă spre autorități, spune Ioan Fetea. {i tocmai de aceea dialogul cu MADR i s-a părut cam deficitar. În general, apicultorii se descurcă singuri, însă schimbările climatice majore le-au dat peste cap planurile în ultimii ani. Dar și așa, doar în 2014 au mai solicitat un ajutor de minimis din partea ministerului. 5.000 de apicultori au accesat anul acesta Programul Apicol, cu o sumă estimată la 43 de milioane de euro. Bineînțeles că banii vor fi doar 30 milioane de euro, sumă care se va împărți proporțional tuturor celor care au aplicat.
Îmbucurător este faptul că cifra stuparilor profesioniști a crescut spre zece la sută din totalul de apicultori înregistrați, ceea ce spune multe despre tendința de evoluție spre piață a celor implicați. Pe de altă parte, susține Ioan Fetea, ar trebui diversificată producția apicolă, pentru că „am ajuns să importăm lăptișor de matcă din China, venin din Republica Moldova și Ucraina, propolis din Olanda și ceară din Bulgaria”, și asta nu e normal.
Una peste alta, târgurile apicole sunt evenimente care aduc laolaltă lumea din acest sector, iar factorii de decizie din minister ar trebui să se coboare și printre acești meseriași atât de pătimași.

 Ioan Fetea

 

„CEL MAI SLAB AN APICOL DIN ULTIMA JUMĂTATE DE SECOL”
Această afirmație a președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, poate fi luată ca un avertisment direct adresat Guvernului, recte MADR, care ar trebui să vină în întâmpinarea susținerii acestui sector important al agriculturii. Programul de minimis aduce o susținere de 15 lei/familia de albine, asta într-un an în care cheltuielile de întreținere per familia de albine au crescut de la 200 la peste 250 lei. De altfel, acest cuantum a fost cerut de apicultori pentru a-și putea susține investițiile la un nivel aproape de optim. Mai ales că, din punct de vedere al producției, s-a înregistrat o pierdere de circa 55 la sută față de un an normal.

Gheorghe Mateescu
În plus, parcă pentru a pune capac acestui an apicol dezastruos, pe linia exportului este un blocaj nemaiîntâlnit până acum, susține Ioan Fetea, reprezentantul apicultorilor afiliați ACA: „Este prima dată în ultimii 50 de ani de când asociația noastră exportă miere, când am livrat sub o sută de tone de miere pe piața externă, în condițiile în care noi exportam în jur de 1.500 - 2.000 de tone de miere anual. Avem și acum două sute de tone de miere pe stoc și ne uităm la ea, deși am băgat bani, vreo 20 de miliarde de lei vechi”.
Cât privește explicațiile, președintele ACA susține că pe lângă scăderea consumului de miere în Europa, ar mai fi și importurile masive din China, Argentina sau Mexic. „Este o ofertă imensă. Ei au o perioadă de cules de 6 - 8 luni pe an, în timp ce noi avem numai 2-3 luni pe an. România are în jur de 1,4 milioane de familii de albine (încă sub nivelul anului 1989), iar China are peste 8 milioane. Statistic, ei nici nu știu câtă miere au și nici cât consumă, dar o dau ieftin. 2016 este primul an cu un blocaj total privind exportul de miere din România", a subliniat Ioan Fetea. Chiar și din Ucraina (țară care deține peste 3,5 milioane de familii de albine) a început să vină miere mai ieftină spre UE, mai ales că, din cauza conflictului cu Rusia, ei nu au o cotă de intrare pe piața europeană. Chiar dacă, după datele oficiale, ar fi vorba de 5.000 tone de miere ucraineană intrată în UE, realitatea arată cifre duble, susține Ioan Fetea. Dar despre Ucraina Fetea spune că are o apicultură de tradiție, cu o miere de calitate care ne poate concura cu brio. Nu pe piața internă, unde oricum importurile nu depășesc 15-20% din cantitatea de miere consumată de români (circa 550 g/cap de locuitor/an, în creștere dar cu mult în urma consumului european). Mai grav este că mierea ieftină și de calitate îndoielnică (din China vine și la 1 euro/kg) este cupajată cu miere autohtonă, ceea ce nu este benefic pentru ceilalți producători din țară.


DOUĂ SFATURI PENTRU APICULTORII ÎNCEPĂTORI
L-am întrebat pe Gheorghe Mateescu care e cea mai mare greșeală a unui tânăr apicultor și mi-a răspuns: „acumularea de multe familii într-o singură locație și pe o suprafață mică poate fi benefică pentru intervenția utilă, dar dezastruoasă pentru albine. Eu am trei vetre de stupină. Nu mai mult de 50 de stupi la o locație! Si mare grijă la alimentatul stupilor, pentru că orice ingredient folosit poate ajunge în miere”, a transmis veteranul apicultor celor care vor citi acest text.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

 

Vizualizat: 692 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?