Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

CERCETĂRI APICOLE LA MOŞNA - notă maximă pentru Apis Mellifera Carpatica

Publicat: 04 februarie 2018 - 23:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ieşeanul Ioan Vlad Bălteanu activează în apicultură din anul 1980, primul stup propriu fiind achiziţionat abia în anul 1990. Activitatea de crescător independent a debutat cu producerea de miere, ulterior adăugându-i-se producerea de ceară, propolis şi, din anii 1993-1994, obţinerea de mătci.

De câţiva ani, împreună cu fiica sa, Alina Ioana, absolventă de studii post-universitare la Facultatea de Zootehnie din Iaşi, a dezvoltat activitatea de însămânţare artificială a mătcilor şi de selecţie a familiilor de albine producătoare de „tată”. De asemenea, în această perioadă se află în desfăşurare o serie de studii privitoare la ameliorarea însuşirilor productive şi de rezistenţă la boli ale rasei autohtone Apis Mellifera Carpatica. Aceasta constituie o temă internaţională de cercetare, o premieră la care contribuie şi apicultorul ieşean din localitatea Moşna.

StupiClick pe poza pentru galerie!

Instinctul igienic al albinei şi bolile stupului
”Da, suntem într-un proiect de cercetare europeană, împreună cu Institutul de Cercetări Apicole de la Bucureşti şi cu o organizaţie din Germania. În anul 2015, colaboratorii noştri au iniţiat un program de ameliorare, pe patru ani, în care am fost incluşi şi noi. Cercetările urmăresc anumite caracteristici ale albinei autohtone Apis Mellifera Carpatica, respectiv productivitate, prolificitate, blândeţe şi, mai ales, instinctul igienic. Acest din urmă aspect este extrem de important, fiindcă se cunoaşte faptul că albinele cu un instinct igienic accentuat se pot autotrata de boli, ceea ce este un lucru ideal pentru apicultori. La noi în ţară, încă nu s-a ajuns la această performanţă, dar, în cadrul cercetărilor noastre proprii, dintre cele 15 familii de albine pe care le-am supus testărilor, avem două familii cu care am intrat în cel de-al treilea an de supravieţuire fără nici un fel de tratament. Din aceste două familii ne tragem materialul biologic, sperând că vom reuşi să obţinem acele familii de albine şi acele stupine care să se trateze singure”, menţiona apicultorul ieşean.

Tot mai aproape de o rasă Carpatină superioară
Din zona Moldovei, pentru desfăşurarea cercetărilor internaţionale în care sunt incluse 16 ţări europene, între care şi România, au fost selectaţi doar trei parteneri, respectiv Staţiunea de Cercetări Apicole Poieni - Iaşi, un apicultor din Suceava şi interlocutorul nostru din comuna Moşna - Iaşi. ”Noi, cei trei membri ai echipei moldave, am făcut schimb de material biologic, conform protocolului, am participat la mai multe runde de training la Bucureşti şi colaborăm pentru a obţine rezultatele finale. Proiectul se va încheia în 2018, dar va putea fi continuat cu cercetări practice pe fiicele albinelor cercetate acum. Deja am tras fiice şi le vom supune aceloraşi teste. Oricum, până acum, avem rezultate foarte bune, inclusiv la testul de instinct igienic. În primăvara 2017, când am efectuat primul test, am observat că după scuturare nu a căzut nici un acarian. Chiar discutam cu soţia, care îmi este mereu alături în muncă, despre o posibilă greşeală. Am repetat testul şi am observat acelaşi rezultat, respectiv zero acarieni căzuţi după scuturarea familiei de albine din rasa românească. La familia de albine din rasă cu influenţă italiană, au căzut doi acarieni. Vom vedea ce rezultate vom mai obţine la anul. La finalul celor patru ani de cercetări, respectiv în 2018, sperăm că vom veni cu o rasă Carpatină ameliorată, superioară şi va fi o premieră în România”, preciza specialistul.
Între aspectele urmărite în cadrul cercetărilor se mai află productivitatea, prolificitatea şi comportamentul general al albinei, capitol important la nivelul fiecărei familii de albine din stupina de selecţie sau a celei care intră în grupa de prăsilă. Evaluarea conduce la acordarea unei note de la 1 la 4, în funcţie de intensitatea manifestării comportamentului vizat - organizarea cuibului, comportamentul albinei pe faguri, blândeţea ş.a.m.d. În urma cercetărilor de aproape trei ani realizate în zona Moşna, albina românească a primit nota maximă, respectiv nota 4. ”Vorbim despre familia care a ajuns în acest an de cercetare, dintre cele 15 familii supuse studiului, având la bază Carpatina românească, dar cu diverse influenţe din alte rase. Celelalte, ba au murit în timpul anotimpului rece, ba au roit şi le-am lăsat să plece. Deoarece matca a rezistat aproape trei ani, urmând ca ea să mai reziste încă maximum doi ani, am tras fiice, spre a urmări cât mai amplu toate caracteristicile. Deja fiicele au intrat în producţie, iar două dintre ele au fost selectate pentru a le studia în continuare”, preciza apicultorul.

100 kg miere/familia de albine/sezon
Dacă la blândeţe albina noastră românească primeşte nota 4, fiind extrem de liniştită, performanţe deosebite s-au obţinut şi la capitolele prolificitate şi productivitate. „Personal, fără modestie fiind acum, vă pot spune că am avut ani când, în condiţii de pastoral, am obţinut o producţie medie de 100 kg miere/familia de albine/sezon. Anul acesta chiar, albina românească şi-a dovedit foarte evident productivitatea. În zona Moşna, baza la cules este teiul. Din păcate, anul acesta teiul a fost puternic afectat de condiţiile din primăvară cu iarnă târzie. Şi totuşi, albina aceasta românească a produs miere în cantităţi care ne-au mulţumit, în raport cu alţii”, menţiona apicultorul.
Selecţia familiilor de albine a fost efectuată ţinându-se seama inclusiv de aspectul albinei la urdiniş. Apicultorul ieşean se află între cei care nu acceptă ca familiile de albine să se adune în ghem la urdiniş, considerând că acel aspect de ghem indică, de fapt, o problemă.
Efectivul total al fermei apicole a inginerului Ioan Vlad Bălteanu este de aproximativ trei sute de familii de albine şi două sute de nuclee de împerechere care pe timpul iernii se desfiinţează.

Ioan Vlad Bălteanu
Ioan Vlad Bălteanu: „După cum ştiţi, acarienii şi bolile fac ravagii în ultimul timp. Numai în toamna anului 2016 şi pe parcursul iernii trecute au murit aproximativ 50% dintre familiile de albine ale României. Pierderi importante sunt şi în întreaga Europă, de aceea toată cercetarea apicolă se canalizează profund pe aspectul identificării de familii de albine cu un instinct igienic ridicat”.


PRODUCŢIE DE MĂTCI CU PRIORITATE PENTRU PIAŢA INTERNĂ
Împreună cu familia sa, inginerul Ioan Vlad Bălteanu deţine două stupine, una în localitatea Valea Lupului - aflată în imediata apropiere a municipiului Iaşi, iar alta la aproximativ 60 de km de Iaşi, înspre Huşi, în comuna Moşna. Pe zona de producere a mătcilor, pentru specialistul ieşean, anul 2017 a fost unul bun. ”Am obţinut un număr mulţumitor de mătci, fiind chiar foarte bun procentul de acceptare în nuclee. Dacă vorbim despre zborul de împerechere, proporţia a fost bună, respectiv 75% faţă de 50% în anii din urmă. Pe noi ne-a mulţumit şi faptul că am reuşit să dublăm numărul de roiuri. Însă, chiar şi aşa, tot nu am reuşit să răspundem tuturor cererilor, în ultimul timp fiind destul de numeroase solicitări la export. Principiul după care acţionăm cu producerea mătcilor este acela de a răspunde, întâi, solitărilor din ţară şi abia după aceea, dacă mai dispunem de mătci, să facem export. Oricum, în ultimul timp a crescut foarte mult şi interesul apicultorilor români. Dacă în anii din urmă, începând din
anul 2008, un crescător de albine solicita 5-10 mătci, acum sunt apicultori care solicită şi 100 de mătci odată ”, explică Ioan Vlad Bălteanu.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 4461 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2017 Noutăţi Lemken la Agritechnica 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?