Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cât de curată e mierea din Uniunea Europeană?

Publicat: 04 iunie 2021 - 17:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Apicultorii europeni respectă regulile, procentul probelor de miere neconforme fiind foarte mic. Care este ţara cu cele mai multe abateri constatate şi cum stă România?

Medicamentele şi substanţele ale căror reziduuri sunt urmărite anual sunt:

A. substanţele interzise;
B. antibioticele;
C. alte medicamente veterinare;
D. alte substanţe şi contaminanţi ai mediului înconjurător.

Din cele 3926 de probe, 73 (1,86%) au fost depistate ca neconforme, adică au conţinut reziduuri fie de substanţe interzise, fie de substanţe permise, dar peste nivelul maxim admis.

Antibioticele, cele mai utilizate doctorii

Reziduuri de substanţe interzise (Metranizadol) au fost depistate în două probe de miere raportate de Polonia. Mierea din Polonia a mai conţinut, peste nivelul maxim admis, Sulfacetamidă (5 probe neconforme din 257 analizate, procent 2,94%), Sulfamethazin (10 probe neconforme din 261 analizate, procent 3,83%), Sulfathiazol (10 probe neconforme din 261 analizate, procent 3,83%) şi Cadmium (o probă din 33, 3,03%), Polonia fiind ţara cu cele mai multe probe neconforme, dar care a analizat pe scară largă mierea autohtonă.

Miere_b

Cum este mierea noastră?

România nu stă chiar rău: din 38 de probe analizate pentru reziduurile de Oxitetraciclină, o probă (2,63%) a fost găsită neconformă şi din 38 de probe pentru Tetraciclină, a fost găsită neconformă tot o singură probă (2,63%). Separat, România a mai raportat o probă neconformă dintr-o singură probă analizată (100%), fiind descoperite reziduuri de Streptomicină. De semnalat că într-o probă din Germania, au fost depistate urme de Thiacloprid, un insecticid din clasa neonicotinoidelor interzis de Comisia Europeană în 2020.

Un raport anual

Statele membre ale Uniunii Europene derulează anual programe de monitorizare a reziduurilor de medicamente şi alte tipuri de substanţe din organismul animalelor vii şi din produsele acestora (lapte, ouă şi miere), programe bazate pe regulamentele europene. Rezultatele probelor analizate în laboratoare oficiale sunt centralizate la nivelul Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), care întocmeşte un raport, făcut ulterior public, pe site-ul agenţiei. În articolul de faţă, mi-am propus să extrag din raportul aferent anului 2019, câteva date privitoare la probele de miere.

Miere_b

Producţie anuală de 30.000 tone

În 2019, au fost prelevate la nivelul U.E., 3926 de probe de miere, dintr-o cantitate totală de 230.194 tone. Potrivit regulilor europene, fiecare stat trebuie să colecteze cel puţin 10 probe la fiecare 300 tone, pentru primele 3000 tone, apoi câte o probă din fiecare 300 tone. Fac precizarea că în programul de monitorizare a intrat o cantitate totală mai mică decât cantitatea produsă la nivel naţional. Astfel, în România, au fost prelevate 139 de probe din 10.563 t, în condiţiile în care producţia totală anuală este de aproximativ 30.000 t. Țara noastră a depăşit însă indicele minim de probe cerut de regulament: 1.1. Alte state (Franţa, Spania, Portugalia, Olanda) au prelevat mai puţine probe decât cer regulamentele comunitare. Au fost şi state care au colectat mai multe probe decât erau obligate: Polonia, 3.1, Irlanda 6.12, Belgia, 10.3. Belgia, de pildă, din 1500 t controlate, a prelevat 513 probe.

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Vizualizat: 429 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?