Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CALENDAR APICOL. Unde mergem LA CULES în MAI?

Publicat: 02 mai 2017 - 15:14
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În lunile aprilie şi mai înfloresc o multitudine de plante melifere cu importanţă economico-apicolă diferită. Dat fiind numărul mare al acestora, vă prezentăm câteva dintre ele, în funcţie de ponderea economico-apicolă pe care o au.

Iată câteva plante cu pondere economico-apicolă mare!

Salcâmul alb (Robinia pseudoacacia) este cea mai răspândită specie meliferă, în special pentru regiunile de câmpie, deoarece înfloreşte în masive mari. Salcâmul înfloreşte începând din primele zile ale lunii mai şi până la sfârşitul lunii iunie, înflorirea durând 8-20 zile.

Producţia de nectar la salcâm este de 1-4 mg/floare, cu un conţinut de zahăr de 40-70%. Secreţia nectarului începe în jurul temperaturii de 10 grade C, este maximă între 20-30 grade C, scade treptat la temperatura de 35 grade C, după care încetează complet.

Sporul mediu zilnic este de circa 4 kg miere/familie, cu variaţii între 0,5-12 kg/familie. La un cules se realizează 10-25 kg miere extrasă/familie. Arborii răzleţi produc 1100-1700 kg miere/ha, cei din masiv 900-1500 kg miere/ha, iar plantaţiile tinere doar 300-700 kg miere/ha.

Mierea de salcâm este de calitate superioară, cu aromă şi gust plăcut, care nu cristalizează timp îndelungat.

• Rapiţa de toamnă (Brassica napus oleifera) furnizează nectar şi polen albinelor într-o perioadă în care flora meliferă este săracă. Înfloreşte în luna aprilie şi acoperă, în cele 40 zile de la înflorire, golul de cules între culesul de la pomii fructiferi şi cel de la salcâm.

Cantitatea de nectar pe floare este de 0,3-0,8 mg. Produce 35-100 kg miere la hectar. Mierea are aromă specifică, culoarea galbenă şi cristalizare rapidă.

Arţarul tătăresc (Acer tataricum) înfloreşte cu 8-10 zile înainte de salcâm, oferind un cules de întreţinere timpuriu. Este răspândit în zona de deal şi de câmpie. Produce în medie aproximativ 1000 kg miere/ha.

Plante cu pondere economico-apicolă mijlocie sunt:

Cireşul (Cerasus avium) înfloreşte în luna aprilie-mai, când furnizează un cules intens. Produce flori albe. O floare secretă 0,5-1,4 mg nectar, care conţine zahăr în proporţie de 8-37%. De pe un hectar cu cireş se pot obţine 20-40 kg miere.

Vişinul (Cerasus vulgaris) produce flori în lunile aprilie-mai. De la o floare se obţine 0,5-1,2 mg nectar, în alcătuirea căruia zahărul intră în proporţie de 11-37%. Produce 30-40 kg miere/ha. Pondere economico-apicolă mijlocie.

Prunul (Prunus domestica) înfloreşte, producând flori albe, în luna aprilie. Floarea de prun secretă 0,6-1 mg nectar, cu 22-58% zahăr. Prunul este important ca specie meliferă, atât datorită răspândirii sale, cât şi a producţiei melifere (20-30 kg miere/ha).

Mărul (Malus silvestris var. dom.) are o perioadă îndelungată de înflorire (aprilie-mai). Floarea de măr de culoare alb-roz, secretă 0,7-1,4 mg nectar, care conţine 26-43% zahăr. Producţia de miere variază între 30-40 kg miere/ha.

Părul (Pirus sativa) (fig. 7.b) înfloreşte în lunile aprilie-mai. O floare de păr secretă circa 0,3 mg nectar, care conţine 30% zahăr. Produce între 8-20 kg miere/ha. 

CALENDAR APICOL

• După efectuarea controlului de fond al familiilor de albine într-una din zilele senine de primăvară, cu temperatura aerului ce depăşeşte 15 grade Celsius, când familia se controlează atent ramă cu ramă, se trece la remedierea deficienţelor constatate.
• Dacă se consideră necesar, se recurge la transferarea familiilor de albine în stupi curaţi şi dezinfectaţi, sau se înlocuieşte fundul stupilor.
• Fagurii necorespunzători sunt scoşi din stup şi topiţi. Ceara provenită de la fagurii reformaţi este supusă, după extragere, procesului de recondiţionare. Fagurii trecuţi la rezerva stupinei, sunt trataţi contra găselniţei.
• În decursul perioadei de înflorire a pomilor, se recurge la lărgirea treptată a cuiburilor, la început cu faguri clădiţi, iar apoi şi cu faguri artificiali. În cazul familiilor deplasate la polenizarea pomilor fructiferi, trebuie procedat în aşa fel, încât să prevenim intoxicaţiile provocate de tratamentele fitosanitare aplicate în livezi.
• Permanent, trebuie verificată starea de sănătate a tuturor familiilor de albine din stupină şi aplicate tratamentele specifice pentru varooză şi locă europeană.
• Dacă starea vegetativă a bazei melifere permite, se recurge la instalarea colectoarelor pentru recoltarea de polen.
• La începutul lunii mai, se recurge la lărgirea cuibului proporţional cu evoluţia culesului şi dezvoltarea familiei de albine, prin introducerea de faguri clădiţi şi de faguri artificiali sau prin aşezarea de corpuri la stupul multietajat pentru colectarea nectarului.

Vizualizat: 3783 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?