Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ZIUA NAŢIONALĂ a produselor AGROALIMENTARE

Publicat: 11 noiembrie 2017 - 15:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti a fost mai degrabă o zi a produselor tradiţionale atestate sau în curs de atestare, fie pentru că doar acestea au rămas româneşti pe de-a-ntregul, ori pentru că e vorba de o relaţie mai apropiată cu baza de date a MADR.

Mă întrebam, vizitând standurile organizate cu această ocazie (prima zi naţională a produselor agroalimentare româneşti) în parcul Herăstrău, cum se face că aproape la toate târgurile de prin Capitală, inclusiv la IndAgra, găseşti cam aceiaşi producători. Unii, e adevărat, cu ştaif. Alţii, cu o blândă acoperire de producători locali (de obicei o cămeşe şi un clop) comercializează orice altceva decât ar putea ei produce. Să nu mai spun că la categoria produs agroalimentar nu intră nicidecum costumele populare, florile şi castroanele, fie ele şi din pământ. Care au beneficiat şi ele de amenajări şi utilităţi gratuite din partea statului. Nu susţin că nu au locul lor în orice târg, dar ar fi bine ca atunci când avem o temă, să încercăm să o respectăm.

Cidrul din mere româneşti este mult mai scump decât cel din mere altoite

E adevărat că sticlele sunt un pic mai mari şi au o etichetă stufoasă. Poate că şi cidrul e mai de calitate, dar nu pot garanta acest fapt. Am înţeles de la producător, Alan Clark (un scoţian căsătorit cu o româncă, ce locuieşte de 16 ani în România), că folosesc mere adunate din gospodăriile oamenilor din zona unde au instalată cidrăria. Adică în judeţul Argeş, localitatea Lereşti. Undeva în zona submontană a judeţului. Alan Clark susţine că produsul lor este 100% din mere, fără alte adaosuri, cum are cidrul făcut industrial.

 produs1_b

Chiar şi aşa, aceasta nu prea este una dintre băuturile căutate de români. Şi un preţ acceptabil pe la astfel de târguri cred că ar face bine promovării. E adevărat că scoţianul nu a fost scoţian şi a oferit spre degustare cidru draft. Dar, la urma urmei, e alegerea celor care îl fabrică ce strategie de piaţă îşi stabilesc. Totuşi, sunt convins că folosind o materie primă locală, e nevoie de o încadrare în costuri mai reduse. Chiar şi situarea cidrăriei într-o zonă defavorizată poate fi un argument pentru un produs cel puţin decent ca preţ. Dar, din păcate, realitatea e alta. Preţul de 10 lei/sticlă te îndeamnă să bei trei beri. Din orz românesc, desigur!

„Zumzete din flori” - o ofertă bine marketată

Mierea şi produsele stupinei au fost bine reprezentate la prima ediţie a Zilei Produsului Agroalimentar Românesc. Doi călugări rugau oamenii cu degustare de fagure. Trecătorii păreau speriaţi, întrebau cât costă o bucată de fagure. Călugării au spus că este gratis, aşa că mi-am permis şi eu un popas dulce. Apoi am cumpărat o specialitate care la un alt stand era la preţ dublu. Semn că ortodocşii încă nu au înţeles economia de piaţă!!!
Dar, printre multele încercări de branduire a albinarilor, am zărit un stand numai bun de lăudat - „Zumzete din flori”. Adrian Grigore Lupchian, din Târgu-Ocna, judeţul Bacău, a reuşit să realizeze un spectacol în standul său. Unul al prezentării produselor nu numai prin forma şi diversitatea borcanelor şi a etichetelor, ci mai ales printr-un discurs frumos „altoit”. Am văzut şi site-ul lor şi cred că e un pas înainte în marketingul mierii de albină. Trebuie să recunosc că aici nu am mai întrebat de preţ şi am cumpărat pur şi simplu.

produs2_b

Pe larg despre produsele agroalimentare aflați din revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol semnat de TUDOR CALOTESCU

Vizualizat: 484 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?