Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

ZIUA NAŢIONALĂ a produselor AGROALIMENTARE

Publicat: 11 noiembrie 2017 - 15:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti a fost mai degrabă o zi a produselor tradiţionale atestate sau în curs de atestare, fie pentru că doar acestea au rămas româneşti pe de-a-ntregul, ori pentru că e vorba de o relaţie mai apropiată cu baza de date a MADR.

Mă întrebam, vizitând standurile organizate cu această ocazie (prima zi naţională a produselor agroalimentare româneşti) în parcul Herăstrău, cum se face că aproape la toate târgurile de prin Capitală, inclusiv la IndAgra, găseşti cam aceiaşi producători. Unii, e adevărat, cu ştaif. Alţii, cu o blândă acoperire de producători locali (de obicei o cămeşe şi un clop) comercializează orice altceva decât ar putea ei produce. Să nu mai spun că la categoria produs agroalimentar nu intră nicidecum costumele populare, florile şi castroanele, fie ele şi din pământ. Care au beneficiat şi ele de amenajări şi utilităţi gratuite din partea statului. Nu susţin că nu au locul lor în orice târg, dar ar fi bine ca atunci când avem o temă, să încercăm să o respectăm.

Cidrul din mere româneşti este mult mai scump decât cel din mere altoite

E adevărat că sticlele sunt un pic mai mari şi au o etichetă stufoasă. Poate că şi cidrul e mai de calitate, dar nu pot garanta acest fapt. Am înţeles de la producător, Alan Clark (un scoţian căsătorit cu o româncă, ce locuieşte de 16 ani în România), că folosesc mere adunate din gospodăriile oamenilor din zona unde au instalată cidrăria. Adică în judeţul Argeş, localitatea Lereşti. Undeva în zona submontană a judeţului. Alan Clark susţine că produsul lor este 100% din mere, fără alte adaosuri, cum are cidrul făcut industrial.

 produs1_b

Chiar şi aşa, aceasta nu prea este una dintre băuturile căutate de români. Şi un preţ acceptabil pe la astfel de târguri cred că ar face bine promovării. E adevărat că scoţianul nu a fost scoţian şi a oferit spre degustare cidru draft. Dar, la urma urmei, e alegerea celor care îl fabrică ce strategie de piaţă îşi stabilesc. Totuşi, sunt convins că folosind o materie primă locală, e nevoie de o încadrare în costuri mai reduse. Chiar şi situarea cidrăriei într-o zonă defavorizată poate fi un argument pentru un produs cel puţin decent ca preţ. Dar, din păcate, realitatea e alta. Preţul de 10 lei/sticlă te îndeamnă să bei trei beri. Din orz românesc, desigur!

„Zumzete din flori” - o ofertă bine marketată

Mierea şi produsele stupinei au fost bine reprezentate la prima ediţie a Zilei Produsului Agroalimentar Românesc. Doi călugări rugau oamenii cu degustare de fagure. Trecătorii păreau speriaţi, întrebau cât costă o bucată de fagure. Călugării au spus că este gratis, aşa că mi-am permis şi eu un popas dulce. Apoi am cumpărat o specialitate care la un alt stand era la preţ dublu. Semn că ortodocşii încă nu au înţeles economia de piaţă!!!
Dar, printre multele încercări de branduire a albinarilor, am zărit un stand numai bun de lăudat - „Zumzete din flori”. Adrian Grigore Lupchian, din Târgu-Ocna, judeţul Bacău, a reuşit să realizeze un spectacol în standul său. Unul al prezentării produselor nu numai prin forma şi diversitatea borcanelor şi a etichetelor, ci mai ales printr-un discurs frumos „altoit”. Am văzut şi site-ul lor şi cred că e un pas înainte în marketingul mierii de albină. Trebuie să recunosc că aici nu am mai întrebat de preţ şi am cumpărat pur şi simplu.

produs2_b

Pe larg despre produsele agroalimentare aflați din revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol semnat de TUDOR CALOTESCU

Vizualizat: 231 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Porc Crescut Româneşte Strugurii moldoveneşti, la mare căutare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?