Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zahărul LIBER

Publicat: 25 decembrie 2017 - 09:14
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Eliminarea cotelor de zahăr în Uniunea Europeană din octombrie a.c. nu este singura problemă cu care trebuie să se confrunte fermierii şi producătorii de zahăr din sfeclă. Mai nou, negocierile UE cu MERCOSUR, la insistenţele OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), par să scape de sub control şi să afecteze destul de serios preţul zahărului şi implicit al sfeclei.

În principiu, OMC insistă asupra accelerării programului de diminuare şi eliminare a taxelor asupra zahărului (brut sau rafinat) din Mercosur în Uniunea Europeană şi în lume şi a creşterii volumului de export.
Mercosur, Mercado Comun del Sur - Piaţa Comună a Sudului - a fost fondată în anul 1991 de către Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay. Ulterior au aderat şi Venezuela şi Bolivia. În iulie 2017, Venezuela a fost exclusă din motive politice, în scopul forţării preşedintelui Maduro de a renunţa la dictatură. Chile, Columbia, Peru şi Ecuador au statut de membri asociaţi. Scopul acestei Pieţe Comune este acela de a îmbunătăţi randamentele şi productivitatea economiilor ţărilor membre, deschiderea pieţelor şi folosirea judicioasă a resurselor disponibile.

Zahar_b

CE aruncă producătorii europeni într-o competiţie inegală
Se ştie că Brazilia este cel mai mare producător de zahăr din trestie din lume. De fapt, această cultură (trestia de zahăr) este principalul obiect al Mercosur. Uniunea Europeană este cel mai mare producător de zahăr din sfeclă (cca. 50 la sută din producţia mondială), dar zahărul din sfeclă reprezintă doar 20% din producţia totală de zahăr din lume, restul de 80% provine din trestie de zahăr (26 milioane de hectare cultivate, din care 10 milioane ha numai în Brazilia!).
Costul de producţie al zahărului din trestie este semnificativ mai mic decât al celui din sfeclă, având în vedere doar faptul că trestia este o cultură perenă.
Uniunea Europeană în negocierile cu Mercosur pare dispusă la o concesie privind accesul zahărului, la schimb cu limitarea accesului cărnii de vită şi a etanolului (vita argentiniană şi etanolul brazilian, în special; aproape jumătate din trestia de zahăr braziliană se foloseşte pentru etanol).
Îngrijorate de această perspectivă, organizaţiile europene de zahăr CIBE (Confédération Internationale des Betteraviers Européens - Asociaţia Cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Europa) şi CEFS (Comite Européen des Fabricants de Sucre - Asociaţia Producătorilor de zahăr din Europa), la care subscriu şi asociaţiile din România (Federaţia cultivatorilor de sfeclă, Asociaţia fabricanţilor de zahăr şi Patronatul zahărului), cer Uniunii Europene să trateze mai circumspect negocierile cu Mercosur pentru a evita criza şi declinul producţiei de zahăr din sfeclă. Noi importuri de zahăr alb la preţuri mici şi subvenţionat de guvernele Mercosur pot bulversa piaţa europeană, care cunoaşte acum, după abolirea cotelor, o abundenţă de zahăr din sfeclă.
Argumentele Asociaţiilor Europene, CEFS şi CIBE, pentru limitarea accesului zahărului Mercosur în UE sunt deosebit de tranşante şi aduc unele acuzaţii:
- industria zahărului în UE a cheltuit enorm în ultimii ani pentru investiţii şi eficienţă;
- randamentele şi producţia de zahăr au crescut substanţial;
- spre deosebire de UE, Brazilia a investit în extindere şi nu în eficienţă; sectorul lor se confruntă acum cu probleme grave, este din ce în ce mai îndatorat;
- preţul mic al zahărului Mercosur este artificial, dictat de subvenţii şi de împrumuturi guvernamentale;
- zahărul din sfeclă este net superior calitativ zahărului din trestie;
- producţia de zahăr din UE şi disponibilitatea pe piaţă a zahărului din ţările terţe în actualele condiţii de taxe e de aşteptat să fie suficientă pentru a satisface necesarul de consum;
- preţurile europene, în scădere, se estimează deja apropiate de pragul de referinţă; presiunea suplimentară din partea importurilor care fac obiectul unui dumping va duce la închiderea fabricilor europene şi va afecta grav venitul fermierilor.
În aceste condiţii, dacă UE nu va ţine cont de aceste argumente, viitorul sfeclei de zahăr şi a zahărului pare destul de delicat. Iar în ceea ce priveşte soarta zahărului românesc, există cel puţin două posibilităţi de a rezista: randament superior atât în producţie, cât şi în rafinare, şi subvenţii, europene şi guvernamentale, consistente.
Până la data de 12 octombrie a.c., din cele aproape 27.200 ha cultivate cu sfeclă în România, au fost recoltate 9.193 ha (33%) cu o producţie de 43 tone/ha şi o digestie foarte bună (peste 17%).

 


MESAJUL FILIEREI ZAHĂRULUI DIN ROMÂNIA CĂTRE CE
"Concesiunile prea mari făcute zahărului Mercosur pot deveni extrem de nocive pentru piaţa europeană, care va deveni piaţa de desfacere a rafinatorilor de zahăr originar din Brazilia, localizaţi în nordul Africii (Algeria, Egipt), Orientul Mijlociu şi, în perspectiva apropiată a rafinatorilor din Marea Britanie (ca urmare a Brexit-ului). România este o ţară cu deficit de producţie şi dorim să valorificăm la maxim capabilităţile agricole proprii... În consecinţă, mesajul nostru este de a susţine limitarea accesului pe piaţa UE a zahărului din zona Mercosur (un zahăr subvenţionat)”, se subliniază în scrisoarea trimisă Parlamentului European de către preşedinţii celor trei asociaţii româneşti de profil: Federaţia cultivatorilor de sfeclă, Asociaţia fabricanţilor de zahăr şi Patronatul zahărului.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

 

Vizualizat: 329 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?