Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Se întrevede o nouă criză pe piaţa laptelui?

Publicat: 28 aprilie 2018 - 21:55
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Preţul laptelui materie primă ar putea ajunge la 1,2 lei pe litru, peste două, trei luni, avertizează producătorii români de lapte. În UE sunt stocuri de lapte praf de aproape 400.000 de tone, care vor invada piaţa. Crescătorii de vaci de lapte cer statului român măsuri urgente şi realiste pentru a evita un dezastru.

„Toată lumea îşi făcea planuri, în decembrie 2017, la preţul de 1,7-1,75 de lei pe litru. Dintr-o dată, pe la mijlocul lunii ianuarie, (procesatorii - n.red.) au început să pună presiuni foarte mari pe preţuri, iar acum vin cu un preţ de 1,4 lei pe litru, cu previziunea ca, în 2-3 luni, preţul să se ducă la 1,2 lei pe litru. Surprinzător, noi importăm cel mai mult lapte din Germania. Încep să apară nişte soluţii noi pentru importuri, de lapte condensat, lapte reconstituit. Acum, de exemplu, se aduce lapte din Polonia, cu proteină 3,6%, se aduc câteva camioane cu aceelaşi procent de proteină, deci e clar că este lapte reconstituit din lapte praf. Problema cea mai mare este că poate să ajungă pe piaţa din România la un preţ de sub 1 leu pe litru. E clar că s-a dat drumul la nişte stocuri şi lucrurile nu sunt prea roz, cel puţin pentru următoarele 3-6 luni”, atrage atenţia Ionuţ Lupu, director general al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein Ro.

lapte si produse din lapte_b
Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, preţul mediu al laptelui materie primă în UE în decembrie 2017 a fost de 374,9 euro/tonă, cu 0,9% (3,4 euro/tonă) mai mic decât în noiembrie 2017, prima scădere înregistrată din iunie 2017. Pentru ianuarie 2018, datele estimative ale CE indică un preţ mediu la nivelul UE de 369,4 euro/tonă.
Stocul de intervenţie de lapte praf degresat al UE a ajuns la 380.000 de tone la finalul lui 2017, când Comisia Europeană a decis suspendarea sprijinului pentru stocarea de lapte praf şi unt. Fără o măsură de intervenţie din partea Comisiei Europene, piaţa laptelui din UE se îndreaptă rapid spre o criză, au avertizat, la începutul lunii februaie 2018, şi reprezentanţii European Milk Board, care reuneşte organizaţii ale producătorilor de lapte din 15 state UE.

Cojocaru (APRIL): 30-40% surplus. Stocul UE e cât producţia României pe un an!
„În ultima sută de ani, la sfârşit de lună martie, început de aprilie-mai, a scăzut preţul laptelui. Este producţie sezonieră, creşte oferta de lapte. Pe de o parte, am stocul ăsta, care e pe cale să expire, alte stocuri subvenţionate nu se vor mai face. 400 de mii de tone de lapte praf înseamnă producţia de lapte a României pe un an de zile. Deci ai creşterea producţiei de lapte, stocul de lapte praf, laptele care nu se mai face praf, dacă vreţi să facem o simulare, ajungem la 30-40 la sută surplus. Care este incidenţa asupra preţului de achiziţie este complicat de spus”, ne-a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

CÂT LAPTE PROCESĂM?
„Exact asta m-a întrebat Ministerul Agriculturii, cât lapte se procesează în România şi care e capacitatea de procesare, conform Regulamentului 853 (transpus în Ordinul 168/2014 privind norma sanitară veterinară pentru procesarea laptelui crud - n.red.). Păi nu noi, toţi, ar trebui să ne informăm de la MADR? Noi, fabricile de lapte, raportăm la APIA, la INS, la Ministerul Economiei, la ANSVSA şi la MADR. Pe Regulamentul 853, avem autorizaţie de procesare până la 2 milioane de tone pe an, dar se procesează 1,2 milioane de tone. Pe Ordinul 111 (vânzare directă de produse de origine animală - n.red.), sunt maxim 2 milioane de tone de lapte procesate”, spune Dorin Cojocaru.

CÂT LAPTE IMPORTĂM?
„Noi apreciem că, în România, capacitatea de procesare este de 2.000 de tone de lapte pe zi şi că 1.000 de tone de lapte pe zi vin din import”, susţine Ionuţ Lupu, directorul Holstein Ro.
„Am un milion de tone de lapte din România şi 200.000 de tone din import. Dacă raportez 200.000 de tone la total, vezi care este procentul mediu de lapte SPOT importat într-un an de zile, care variază de la 5%, în 2014/2015, şi poate să ajungă la maximum 20%. (...) Câte vaci dau lapte la procesare? Am găsit o statistică din 2015, cu 234.000 de vaci care au dat lapte la procesare. Deci n-am nevoie de un milion de vaci. (...) Dacă aş avea, în România, 250.000 de vaci cu o lactaţie medie de 9.000 de litri, care să fie în ferme de minim 300-400 capete, cu infrastructură logistică, aş asigura necesarul de consum al României. Dar se doreşte haos, că sunt mulţi aplaudaci şi votanţi”, afirmă preşedintele APRIL.
Preţ: Mai mulţi fermieri cu care am vorbit susţin că în România ar intra lapte SPOT din Germania, Ungaria, Polonia, chiar şi la preţuri de doar 20 eurocenţi pe litru.
Dorin Cojocaru spune că în Transilvania şi în Moldova ar ajunge lapte din Ungaria şi din Polonia la 26-29 eurocenţi pe litru. Din Germania importăm lapte doar în momentele de criză, pentru că sunt costurile de transport mai mari.

Controlează cineva achiziţiile de lapte?
Trebuie să ne spună autorităţile statului cât lapte se importă şi ce fel de lapte este, dacă este proaspăt sau reconstituit din lapte praf, susţin producătorii români.
„Ar trebui să avem o imagine de ansamblu a pieţei. Dacă întrebăm trei instituţii diferite ale statului, ANSVSA, ANZ şi Ministerul Agriculturii care este volumul de lapte achiziţionat săptămânal din comerţul intracomunitar, o să ne dea trei cifre diferite şi nu avem nici un fel de viziune cum să intervenim într-o situaţie de criză şi nici nu cred că am făcut vreo politică publică în sensul ăsta”, afirmă Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro.
„Dacă este un lapte conform şi este produs pe teritoriul UE şi parcurge 2.000 de kilometri, cum să fie la un preţ mai mic decât al nostru, în condiţiile în care infrastructura rutieră de la intrarea în România este deplorabilă şi generează costuri suplimentare? Oare nu avem probleme în ceea ce priveşte verificarea şi controlul? Ar trebui să existe mult mai multă transparenţă pe toate intrările de lapte praf, condensat, reconstituit, de oricare ar fi. Aştept şi ca ANZ - ul să se ducă în control să vadă dacă prim-cumpărătorii de lapte au respectat toate condiţiile, dacă nu cumva au existat presiuni din partea achizitorilor să se reducă preţul din contract, sunt multe lucruri care nu ştiu dacă s-au făcut sau nu, dar cred că primii care ar trebui să ne răspundă sunt Ministerul Agriculturii. Ar trebui să fie totul foarte transparent. În calitate de cumpărător, vreau să ştiu că dacă dau 4,5 lei pe litrul de lapte, iar fermierul care are tot riscul producţiei şi care primeşte 1,5 lei pe litru, să vedem diferenţa de 3 lei cum se împarte? Care sunt riscurile unui hypermarket?”, mai spune Emil Dumitru.

„Dacă scade iar preţul, o să fie dezastru!”
Toate datele care există până acum sunt un semnal de alarmă. Pentru fermierii români, prespectiva este şi mai rea, în condiţiile în care sunt diferenţe mari faţă de producătorii vest europeni la input-uri (ex. preţ şrot soia 44%: Germania 326 euro/tonă, România 375 euro/tonă), finanţare, modele de organizare pentru acces la piaţă şi, nu în ultimul rând, subvenţionare.
Unii fermieri ne-au spus că se tem de scăderea preţului, dar au refuzat să dea detalii despre preţ sau despre discuţiile cu procesatorii. Au contracte în derulare. Totuşi, unele contracte ar avea clauze care prevăd că dacă se modifică preţul cu mai mult de 5%, se renegociază preţul.
Liviu Bălănici, care administrează Panifcom Iaşi, o fermă cu 1.400 de vaci de lapte, care livrează 24.000 de tone de lapte pe zi, ne-a spus că „deocamdată vindem bine, dar dacă scade iarăşi preţul, o să fie dezastru”.
„Anul trecut am început să ne revenim. (...) Abia de la sfârşitul lui august au început să crească preţurile, dar per total, media a fost de 1,65 lei pe litru. Avem o groază de costuri în fermă care au crescut faţă de anul trecut. (...) După un an mai bunişor, dacă vine un an foarte greu, cred că aţi văzut că s-au tăiat un milion de capete între 2015 şi 2017, cred că mai pierdem câteva sute de mii. Dacă vom intra iarăşi sub preţul de cost al laptelui, va fi un dezastru, nu văd câte ferme vor rezista încă unui şoc puternic”, ne-a declarat Bălănici.

Doar lapte românesc în şcoli. Lactate româneşti pentru diaspora
Până decide Comisia Europeană cum va rezolva surplusul de lapte de pe piaţa UE, producătorii români cred că autorităţile din România trebuie să adopte, urgent, „o serie de mecanisme de piaţă realiste”.
Pe lângă controale mai transparente din partea ANSVSA asupra importurilor de lapte, fermierii români mai cer ca Programul de distribuire a laptelui în şcoli să protejeze producătorii locali.
Problema e veche. În 2015, Viorel Hapenciuc, preşedintele Cooperativei TimLactAgro, din Timiş, îi atrăgea atenţia ministrului Agriculturii de la acel moment, Daniel Constantin, că „pe cutiile de lapte pe care le primesc copiii în şcoli scrie Fabricat la Gyula (localitate din Ungaria - n.red.), finanţat de Guvernul României”, referindu-se la faptul că firma Simultan, care distribuia lapte în şcolile din 13 judeţe, importa zilnic peste 50.000 de litri de lapte, în principal din Ungaria.
„Anul trecut, Ministerul Agriculturii a dat o Hotărâre care spunea că tot laptele distribuit în şcoli să fie lapte proaspăt, şi nu din lapte reconstituit, şi asta ne-a ajutat. În schimb, s-a modificat programul respectiv şi acum multe consilii judeţene nu mai dau lapte decât trei zile din cinci, deci şi pentru procesatori şi fermieri e o pierdere de 40%”, mai spune Liviu Bălănici.
Nu în ultimul rând, producătorii români de lapte cred că MADR ar trebui să aibă un program de sprijin prin care produsele româneşti să ajungă mai uşor în comunităţile de români din diferite ţări vest europene.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 616 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?