Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Romanian Food & Agribusiness Conference 2017

Publicat: 19 martie 2018 - 01:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe 23 noiembrie a.c., aproape toţi actorii implicaţi în aducerea mâncării pe masa românilor şi-au dat întâlnire, la sugestia şi aranjamentul BusinessMark, cu media şi societatea civilă.

 

Evenimentul este organizat în fiecare an de către BusinessMark, alături de parteneri precum CEC Bank, Wise Finance Solutions, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ Bilaterală Bulgaria şi România şi “Plantăm fapte bune în România” (BusinessMark plantează câte zece copaci pentru fiecare eveniment organizat).
În fiecare an se aduce în faţa auditoriului un complex de businessuri care au ca finalitate crearea de alimente pentru piaţă, începând de la furcă şi până la furculiţă.

Romanian Food & Agribusiness Conference 2017Click pe poza pentru galerie!

Autorităţile au deschis evenimentul cu discursuri sforăitoare
Deşi Petre Daea a fost anunţat ca participant de vază, motiv pentru care televiziunile generaliste l-au aşteptat cu nerăbdare ca să afle ce se mai întâmplă cu oul şi de unde ne mai vine untul, din partea MADR a participat doar Elena Tatomir - directorul general al politicilor agricole naţionale - şi Cornel Ştefan - director RNDR şi infrastructură rurală. Primul reprezentant MADR a vorbit despre tomate şi cei 17 milioane de euro intraţi în bugetul legumicultorilor din ţară, dar şi de anul agricol foarte bun. S-a mai adus vorba despre lipsa consensului privind Fondul Mutual şi despre faptul că MADR a notificat Bruxelles-ul despre înfiinţarea unei măsuri noi în PNDR, prin care din banii alocaţi iniţial constituirii fondului mutual să fie subvenţionate poliţele de asigurare pentru fermieri. Cât despre asociere, Elena Tatomir a reamintit că este o prioritate a actualului Guvern (deşi, trebuie să recunoaştem, asta nu se prea vede decât la acest nivel, declarativ).
Imediat după Elena Tatomir a luat cuvântul liderul LAPAR, Laurenţiu Baciu, care a ”tunat” şi ”fulgerat” pe măreţele realizări ale ministerului. A început prin a afirma că „dacă aş fi de acord cu tot ce se spune, nu aş mai fi eu!”, apoi a atras atenţia că apa gratis pe canale era normal să fie dată gratis, că oricum se ducea în mare. Sau că proiectul de modificare a Legii 17/2014 (a terenurilor) l-ar fi făcut mai bine un student la drept din anul 2 (a spus chiar că dacă va fi aprobat aşa, acest proiect aproape îl va face să regrete legea concepută de Daniel Constantin). Ba mai mult, a afirmat că fermierii din Europa, mai ales cei din Franţa, tremură la gândul că românii fac 15 t/ha de porumb pe dealurile şi câmpiile româneşti. Apoi a plecat fără să mai asculte pe nimeni şi, evident, fără a răspunde întrebărilor din sală (motivând că este aşteptat la o întâlnire importantă). Aşa cum au făcut şi ceilalţi participanţi în cele două paneluri ale conferinţei.
Despre faptul că România nu are încă derogare pentru folosirea neonicotinoidelor sau despre reautorizarea glifosatului, nici o vorbuliţă. Abia după ce Alexandru Gheorghe, proprietarul Somalex (un business de cultură mare pe 3400 ha în Ialomiţa) a adus vorba de peticide la finalul primului panel, Elena Tatomir a precizat că MADR a notificat UE privind aceste două probleme şi că fermierii vor obţine derogarea pentru folosirea neonicotinoidelor.

Procesatorii - lăsaţi în “braţele” aspre şi uneori sufocante ale economiei de piaţă
Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a dat o lecţie despre cum se “coace” preţul şi cum procesatorul trebuie să vândă în pierdere o perioadă, numai ca să nu părăsească piaţa. Sau de ce ia carne de oaie din Noua Zeelandă, pentru că oierii noştri nu-i pot da nici calitatea, nici piesele din carcasă de care are nevoie. “Ce să face eu cu toată oaia, dacă vând doar cotlet şi pulpă?”, se întreba retoric reprezentantul procesatorilor. Cât despre preţul corect al alimentelor, acesta a spus că „nici măcar Dumnezeu nu-l ştie”.
Liderul Asociaţiei Patronale Română din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, l-a luat la întrebări pe directorul RNDR, care, după o expunere făcută cu un adânc sictir, de parcă se pregătea de ghilotină sau ceva la fel de dăunător pentru capul domniei sale, “a reuşit” să nu ofere nici măcar un sfert de răspuns la întrebările puse de liderul APRIL. Mai ales la faptul că pe Măsura 4.2 s-au exclus din start companiile cu profit bun (nu pot accesa măsura dacă valoarea proiectului este de patru ori mai mică decât profitul lor) sau este, spune liderul APRIL, pur şi simplu un îndemn la a externaliza profiturile pe viitor.
Tot Dorin Cojocaru, dar şi Sorin Minea şi Carmina Paraschiv (CEO, Ana şi Cornel - un business cu 850 de angajaţi, cu magazine proprii în 20 de judeţe şi cu peste 20.000 tone de carne procesată anual) au precizat că anul 2017 a fost dificil pentru procesatori şi că profiturile lor sunt la limita supravieţuirii.

Investiţiile în personal, rebranding şi marketing sunt foarte importante
Marius Bîcu, managing partner Unilact Transilvania - “De la Ferma” -, a remarcat aceste aspecte ca principale pârghii spre întărirea afacerii. La un moment dat s-au trezit că sunt 70 de persoane în activitatea firmei şi că avea de suferit atât comunicarea, cât şi calitatea relaţiilor, care până atunci erau de tip familial. De aceea s-au aplecat atent asupra celor care lucrează în business. Au întrerupt relaţiile cu unii membri care, deşi erau foarte harnici, le lipsea omenia şi modestia. De atunci, criteriile pe care se fac angajările sunt, dincolo de profesionalism, hărnicia, isteţimea şi modestia. Fiecare nou angajat este supus atenţiei a trei membri din conducere, fiecare dintre ei având drept de veto. Calitatea personalului este foarte importantă iar investiţia în capitalul uman e mult mai importantă decât cea în mijloace fixe, pentru că „orice utilaj poate ajunge în cinci ani un morman de fier vechi!”, a subliniat Marius Bîcu. Aşa se face că noul brand este „De la Ferma cu Omenie”!
Alina Constantinescu, administrator al fermei vegetale “Nasul Roşu”, a lăsat corporaţiile unde a lucrat peste un deceniu cu un salariu foarte bun şi s-a îndreptat spre cultura plantelor în sistem ecologic. Pentru că a observat că este o piaţă în creştere, ea şi soţul ei fiind consumatori de hrană sănătoasă de ceva vreme. Aşa au transformat un mod de viaţă în afacere iar anul trecut, a precizat Alina Constantinescu, a fost unul foarte bun, „mult peste aşteptările noastre”.

Se caută vinovaţii pentru scumpirea alimentelor
Printre cei care au dinamizat conferinţa îi pomenesc pe Cornel Cărămizaru, directorul general al FrieslandCampina, dar şi pe vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România - Florin Căpăţână. Acesta din urmă a spus că pentru marile reţele a fost un an bun, deoarece consumul a crescut. A apreciat programul pentru tomate derulat de MADR şi a subliniat că asocierea fermierilor este în continuare principala provocare, „altfel nu vor putea avea forţă de negociere şi de penetrare în supermarket. Noi am reuşit să închegăm mici grupuri de producători şi chiar unele cooperative, dar e nevoie de mult mai mult decât atât”. Cât priveşte creşterea preţurilor şi acuzaţiile voalate ale MADR pe această temă, Florin Căpăţână a spus: „dacă noi am fi emis o opinie asemănătoare, am fi fost imediat amendaţi drastic”, adăugând că ancheta va scoate la iveală faptul că nu retailul este de vină pentru aceste creşteri de preţ.
Conferinţa Romanian Food & Agribusiness se dovedeşte un eveniment tratat cu seriozitate şi profesionalism. Un format permisiv, unde se pot pune întrebări din mers iar relaţionarea este cuvântul de ordine.

 

FERMIERII AU NEVOIE DE O INDUSTRIE LOCALĂ PUTERNICĂ DE PROCESARE
Dacă nu se încurajează procesatorii locali, şi fermierii vor fi din ce în ce mai strânşi cu uşa de piaţa externă. Alexandru Gheorghe preciza că acum 6-7 ani vindea grâul cu 1.200 lei, iar acum preţul e la mai puţin de jumătate, „şi asta din pricina lipsei unei pieţe interne puternice, dar şi a creşterii furtunoase a producţiei agricole în Rusia şi Ucraina, principalii noştri competitori la Marea Neagră”. Iar fermierul ialomiţean a concluzionat că „fără creşterea gradului de zootehnizare, precum şi de procesare, fermierii vor avea o mare problemă!”


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 250 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?