Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

RAPORT DESPRE BANII UE

Publicat: 23 ianuarie 2020 - 10:40
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Un raport al Curţii Europene de Conturi, publicat în decembrie 2019, arată că măsurile UE menite să îi ajute pe fermieri să îşi asigure veniturile împotriva scăderii preţurilor şi a pierderilor de producţie şi-au îndeplinit doar parţial obiectivele.

Plăţile directe către cei 6,4 milioane de fermieri din UE 28 însumează 41 miliarde de euro pe an, la care se adaugă instrumente specifice pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor şi a crizelor în sectorul agricol.
Raportul Curţii arată că plăţile directe, care reprezintă, în medie, un sfert din veniturile fermelor, au un rol important, însă măsurile preventive, cum sunt cele de mediu, au un impact redus asupra comportamentului fermierilor.
În opinia Curţii, cea mai mare parte din cele 2,6 miliarde de euro alocate de UE pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilităţii preţurilor şi a pierderilor de producţie a avut un impact scăzut: mai puţin de 10% din fermierii care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se aşteaptă să primească oricum ajutoare publice substanţiale în cazul unei crize.
Curtea de Conturi a UE a mai observat că sprijinul oferit pentru asigurări nu este direcţionat către cei care au cu adevărat nevoie, dar şi că 61% din cele 513 milioane de euro cheltuite pentru sectorul legume-fructe în perioada 2014-2018 ca reacţie la embargoul impus de Rusia au mers către producătorii de mere (în principal din Polonia), deşi exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.
Până la sfârşitul anului 2020, Curtea va prezenta un raport şi pentru sectorul laptelui, unde s-au cheltuit cca. 740 milioane de euro pentru măsuri de criză în perioada 2014-2017.

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 1161 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?