Un recent sondaj de opinie arată că mireasma preferată a oamenilor este cea a pâinii proaspete. Tot statistic se spune că aroma sa ne face să ne apropiem de străini, să fim mai deschişi şi, în concluzie, nu întâmplător există chiar şi spray de cameră cu miros de... pâine aburindă. De la distanţă recunoaştem parfumul acesta cald, care ne aduce un aer familial, dar şi sunetul inconfundabil al cuţitului care taie coaja crocantă a unei pâini proaspăt scoasă din cuptor. Iar când o rupem cu poftă, toate simţurile noastre par să fie cucerite de unul dintre cele mai ieftine, dar şi cele mai gustoase alimente.
Nu e nevoie să vă povestim ce senzaţii am trăit când am pătruns în mica fabrică de pâine din Novaci, care deserveşte circa şase sute de familie din comună şi din împrejurimi. Aşa cum afirma Cristian Mihăilescu, responsabil pentru procesul tehnologic, cele aproximativ 2.700 de pâini făcute zi de zi sunt suficiente pentru toate comenzile care trebuie onorate. Se lucrează într-o singură tură, între orele 18 şi 2. Iar apoi începe livrarea. Pâinea proaspătă din zorii zilei se coace la lăsarea nopţii, iar noi, când o gustăm, nu ne gândim la truda celor care îşi petrec în proximitatea cuptorului fierbinte al brutăriei orele ce ar trebui dedicate odihnei.
Românii sunt mari consumatori
Cristian Mihăilescu lucrează în acest domeniu de 18 ani. A trecut prin diverse fabrici, iar de doi ani coordonează producţia de pâine de la Novaci. Sunt doar trei persoane care lucrează, dar se pare că este suficient. Muncesc chiar cu zâmbetul pe buze, căci calitatea pâinii pe care o produc îi face să se mândrească. Rotundă sau în formă de franzelă clasică, pâinea este realizată în funcţie de preferinţele pe care oamenii le au. Cel mai mult se cumpără franzela de 300 de grame, dar şi cele de 400 gr, 600 gr sau chiar de un kilogram au „fanii” lor. Hotărâtor este preţul. Desigur, cea mai ieftină se vinde prima. Pe de altă parte, unii preferă pâinea care ţine mai mult, pe care o pot savura cu familia două zile la rând. Românii, aşa cum tot statisticile o arată, sunt mari consumatori de pâine, astfel că o asemenea întreprindere nu poate avea decât succes. Ei sunt, totodată, consumatori de pâine de calitate, căci tradiţia de acasă a pâinii „la ţest” i-a făcut să ştie ce este bun. La acest standard trebuie să se ridice aceia care au intrat în această branşă.
Proiect realizat din bani europeni
Făina, drojdia, apa şi sarea se frământă aproximativ 15 minute, apoi urmează divizarea, dospitul şi coacerea efectivă - un ciclu de producţie durează circa o oră şi 45 de minute, de la amestecarea ingredientelor, până la prima franzelă scoasă din cuptor. Brutăria, care a fost realizată printr-un proiect european, şi-a schimbat, în urmă cu doi ani proprietarii. Astăzi aparţine lui Gabriel Floarea, care mai deţine un punct de lucru în Alimpeşti. Angajaţii săi realizează, în funcţie de cerere, pâine din grâu şi pâine din secară, răspunzând cererii de pe piaţă.
Oamenii „îşi câştigă pâinea”, „sunt buni ca pita caldă”, iar îndemnul ne spune că „nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă”. Drumul e lung între grâu şi pâine, dar e esenţial şi este o adevărată bucurie să fii în branşa celor care aduc această satisfacţie cotidiană semenilor lor.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)