Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Om sătul, om flămând

Publicat: 30 mai 2019 - 13:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În timp ce statele dezvoltate caută soluţii pentru reducerea risipei alimentare, în Nordul Africii şi în Orientul Mijlociu spectrul foametei este tot mai ameninţător, după cum a avertizat recent Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Potrivit forului internaţional, 55 de milioane de persoane sunt subnutrite, două treimi dintre acestea trăind în zone unde au loc conflicte armate.

pt-articolul-4m219_b

Două lumi
Printre ţările unde se află milioane de subnutriţi se numără Irak, Siria, Libia, Sudan şi Yemen. Conflictele armate din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii au avut efecte de lungă durată asupra securităţii alimentare, după cum a declarat un reprezentant regional al organizaţiei. Cea mai afectată ţară este Yemen, unde 24 de milioane de locuitori au nevoie urgentă de asistenţă umanitară.
Războaiele în curs nu sunt singurul factor care poate declanşa o foamete în masă. O altă cauză este creşterea rapidă a populaţiei, fără să existe o creştere proporţională a resurselor alimentare. ONU recomandă promovarea investiţiilor şi inovaţiei în agricultură, concomitent cu o gestionare eficientă a resurselor de apă, tot mai necesară din cauza schimbărilor climatice.
De partea cealaltă, autorităţile europene îşi bat capul cum să reducă risipa alimentară. Comisia Europeană a întocmit un ghid privind donarea de alimente. Potrivit statisticilor comunitare, în Uniunea Europeană, 119,1 milioane de oameni - aproape un sfert din populaţie - au fost expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2015, iar 42,5 milioane de oameni nu şi-au putut permite o masă de calitate o dată la două zile. În acelaşi timp, s-a estimat că în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, iar costurile asociate sunt estimate la 143 de miliarde de euro.
Combaterea risipei alimentare în Uniunea Europeană nu înseamnă în mod necesar combaterea foametei în zonele de conflict din Nordul Africii şi Orientul Apropiat, deşi autorităţile europene, dar şi organizaţiile neguvernamentale din spaţiul comunitar pot oricând interveni, dacă nu cumva pe anumite linii de intervenţie umanitară deja o fac. Uniunea Europeană este preocupată în primul rând de realităţile din interiorul spaţiului său de jurisdicţie.

O mână întinsă
”Obiectivul principal al prevenirii risipei de alimente ar trebui să fie acela de a acţiona la sursă prin limitarea producerii de alimente în exces în fiecare etapă din lanţul de aprovizionare cu alimente (şi anume, producţie, prelucrare, distribuţie şi consum). Atunci când apare un surplus de alimente, cea mai bună destinaţie care asigură valorificarea la maximum a resurselor de alimente comestibile este redistribuirea acestora pentru consumul uman”, precizează autorii ghidului. Donarea de alimente nu doar susţine lupta împotriva sărăciei alimentare, ci poate fi un levier eficace în reducerea cantităţii de alimente în exces valorificate industrial sau trimise în vederea tratării ca deşeuri şi, în cele din urmă, la groapa de gunoi. Cu toate acestea, chiar dacă redistribuirea alimentelor în exces este un fenomen care ia amploare, iar producătorii şi distribuitorii cu amănuntul de alimente sunt dispuşi să îşi doneze surplusul unor bănci de alimente şi societăţi caritabile, cantitatea de alimente redistribuite reprezintă totuşi o mică proporţie din totalul alimentelor comestibile în exces disponibile în UE. Spre exemplu, în 2016, unii membri ai Federaţiei Europene a Băncilor de Alimente (FEBA) au distribuit 535.000 tone de alimente unui număr de 6,1 milioane de oameni, ceea ce reprezintă doar o mică parte din volumul estimat al risipei de alimente înregistrate anual în UE.

 

IMIGRAŢIA CLANDESTINĂ
Spectrul foametei care ameninţă zonele din vecinătatea Europei este neliniştitor pentru toţi europenii, din cauză că o criză alimentară adăugată crizelor politice şi militare va intensifica fenomenul imigraţiei clandestine, deja o temă politică majoră la nivel european, apărând, după cum ştiţi, partide şi politicieni vădit anti-imigraţie. Viktor Orban şi Matteo Salvini nu vor să vadă picior de imigrant în Europa, dar nu cred că se vor opune ca Europa să le ducă imigranţilor la ei acasă sufertaşul cu mâncare, fiindcă oricum producem destulă şi o aruncăm la gunoi.


Articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

 

Vizualizat: 18 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?