Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dojdiile furajere

Publicat: 12 martie 2010 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Folosirea drojdiilor de către om

Originile folosirii drojdiilor de către om se pierd în negura timpului. Este binecunoscută larga utilizare a drojdiilor în alimentaţia umană (industria de panificaţie, bere, vin, băuturi spirtoase).

Click pe poza pentru galerie!

 

De asemenea, drojdia de panificaţie, sau drojdia de bere denumită ştiinţific Saccharomyces cerevisiae este folosită în laboratoarele lumii pe post de „cobai” pentru punerea la punct a unor metode biotehnologice care vor fi aplicate ulterior la organisme evoluate, sau chiar la om.

Încă dinainte de al II-lea război mondial, Germania şi apoi şi alte ţări ca SUA sau Japonia deţineau tehnologii prin care unele specii de drojdii erau înmulţite în sistem industrial folosind ca medii pentru cultivarea lor deşeuri sau subproduse din agricultură sau industrie.

În acest fel, nu numai că se înlătura efectul poluant al acestor deşeuri, dar se obţinea şi o biomasă de drojdie care se folosea cu succes în alimentaţia animalelor sau chiar a omului. În prezent, drojdia furajeră este folosită pe scară largă în alimentaţia animalelor, fiind cunoscut faptul că ea are un conţinut proteic cu valoare asemănătoare proteinelor de origine animală.

Astfel, drojdia furajeră a devenit un ingredient valoros pentru echilibrarea raţiilor de hrană, după ce în Europa a fost interzisă folosirea în hrana animalelor a făinurilor de carne, oase, ş.a.

 

Prevenirea problemelor intestinale la om şi animale

Încă de la începutul anilor 1990 o subspecie de drojdie folosită în industria alcoolului (S. cerevisiae boullardii) a fost selecţionată şi folosită în prevenirea şi terapia unor afecţiuni intestinale care produc diaree la om şi alte mamifere monogastrice.

Pe la sfârşitul anilor 1990 cercetătorii au descoperit că acestă specie de drojdie poate să se cupleze ireversibil cu bacterii patogene care se dezvoltă în intestin, aşa cum este Escherichia coli entero-hemoragică sau cum este bacteria Salmonella typhimurium care a suferit multiple mutaţii şi a devenit rezistentă la o gamă largă de antibiotice, şi care face ravagii printre animalele de fermă.

Dacă se administrează animalelor această specie de drojdie, atunci bacteriile patogene nu se mai pot ataşa pe peretele intestinal, unde s-ar putea multiplica şi unde pot produce probleme intestinale, ci vor fi cuplate de celulele de drojdie administrate şi eliminate odată cu fecalele.

 

Un rol major în sporirea producţiei la rumegătoare

Studiile arată că adăugarea în alimentaţia vacilor de lapte de drojdii vii din specia S. cerevisiae duce la sporirea numărului de bacterii benefice care digeră celuloza în rumenul lor, obţinându-se astfel o creştere a digestibilităţii celulozei şi a proteinei brute.

Infecţiile gastrointestinale sunt comune la viţei în primele săptămâni de viaţă, mai ales cele produse de Salmonella sp. şi Escherichia coli. Diareile acute din această perioadă pot să compromită performanţele viţeilor.

Recent, cercetătorii au demonstrat că adăugarea de drojdie vie (S. cerevisiae boullardii) în înlocuitorul de lapte pentru viţei duce la îmbunătăţirea stării de sănătate a viţeilor şi îmbunătăţeşte performanţele lor, reducând incidenţa diareilor.

Alte cercetări au demonstrat că adăugarea în raţia viţeilor a acestei specii de drojdie duce la eliminarea din intestin a agenţilor patogeni care au rezistenţă la antibiotice. Mai mult, suplimentele de drojdie vie administrate la rumegătoare au efect stimulator asupra unui grup specific de microorganisme din rumen, cu repercursini directe în sporirea producţiilor acestor animale.

Este cunoscut faptul că în rumenul animalelor poligastrice convieţuiesc mai multe tipuri de microorganisme care ajută la digestia furajelor. Orice dezechilibru a acestei microflore ruminale duce la declanşarea unor probleme de nutriţie şi implicit la scăderea producţiilor.

Aceste dezechilibre se pot produce fie odată cu schimbarea alimentaţiei animalului, fie datorită unor tratamente medicamentoase, sau infecţii bacteriene, sau pur şi simplu în condiţii de stres (lotizări, schimbarea adăpostului, transport etc.).

Culturile de drojdii vii selecţionate în acest sens, pot să prevină sau chiar să refacă aceste dezechilibre ale microflorei ruminale (şi intestinale la monogastrice). S-a demonstrat experimental că drojdiile vii stimulează bacteriile care digeră celuloza din rumen, pe cele care digeră amidonul şi pe cele care consumă acid lactic, în schimb ele opresc dezvoltarea bacteriilor care produc acid lactic şi alţi acizi organici, a căror acumulare duce la acidoze cu efect negativ asupra sănătăţii animalului.

S-a mai constatat în experimente efectuate pe tăuraşi că nivelul de amoniac din rumen a scăzut cu peste 50% atunci când acestora li s-au administrat drojdii vii. În acest caz, amoniacul este utilizat pentru sinteza de proteină, îmbunătăţind performanţa animalului.

Astfel de rezultate ştiinţifice au fost înregistrate în toată lumea, în ferme cu tipuri diferite de furajare.

Toate informaţiile venite de la fermieri se referă la faptul că adaosul de drojdie în hrana rumegătoarelor are ca urmare un consum specific mai bun, mai puţine probleme digestive, o stare de sănătate mai bună a animalului şi performanţe productive mai bune.

 

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005 

 

 

Vizualizat: 2498 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?