Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum arată hrana viitorului? - insecte folosite ca sursă alternativă de proteine

Publicat: 30 iulie 2018 - 14:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Trăim ca să mâncăm sau mâncăm ca să trăim? Faimosul joc de cuvinte nu pare să mai lase loc pentru dileme în ceea ce priveşte viitorul alimentar al omenirii... Este evident că ne vom hrăni pentru a supravieţui, pentru a ne conserva energia fizică şi mentală. Dincolo de plăcerea de a viziona posturi da gastronomie, de fascinaţia pentru „cooking show-uri”, şansele supravieţuirii speciei umane depind de re-adaptarea papilelor noastre gustative la alternative care nu par a fi dintre cele mai atractive. 

Pentru economisirea resurselor, insuficiente pare-se, va trebui să consumăm în viitor insecte, alge marine, alimente produse în laborator şi cine ştie ce va mai născoci mintea umană pentru a reuşi să se perpetueze în viitor. Filmele SF ale mileniului trecut prevedeau că ne vom hrăni cu prafuri şi pastile. Nu suntem foarte departe de această viziune - oare câte „suplimente alimentare” există? - dar carnea, legumele, fructele nu vor mai fi niciodată ce erau odinioară, pe vremea bunicilor noştri. Limitarea resurselor va însemna şi limitarea risipei alimentare, care este astăzi încă prezentă, în special în cultura occidentală.

Greieri la farfurie_b

Cât de ecologic e să mâncăm insecte?
Fermele specializate în creşterea animalelor sunt responsabile pentru aproximativ 15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi poluează atât solul, cât şi sursele de apă din jur. Poate că este timpul să treceţi de la fripturi şi cotlete, la produse agricole mai ecologice, cum ar fi... greierii şi viermii. Cercetări noi susţin că fermele de greieri emit cu 75% mai puţin dioxid de carbon şi folosesc jumătate din resursele de apă faţă de fermele de creştere a păsărilor. Insectele sunt, de asemenea, bogate în proteine şi conţin toate substanţele nutritive pe care le obţinem din carne. „Agricultura tradiţională implică o mulţime de efecte asupra mediului, atât sub forma emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi prin poluarea apei cu pesticide şi îngrăşăminte”, afirmă autorii studiului. Aceasta este o problemă extrem de serioasă şi, dacă vrem să reducem impactul asupra mediului, insectele pot aduce o bună contribuţie atât în ceea ce priveşte consumul uman, cât şi hrana animalelor. Se spune că insectele crescute în ferme sunt de o sută de ori mai ecologice în comparaţie cu fermele de vaci, însă acest lucru nu a fost demonstrat cu precizie. În schimb, se ştie sigur că în prezent reproducerea insectelor este un business care mai poate fi optimizat.

Legume_b

Competiţia pentru resurse
Pe măsură ce creşte numărul populaţiei de pe planetă, există tot mai multe guri care trebuie hrănite, iar carnea, sub diferitele sale aspecte, este practic una dintre cele mai la îndemână proteine în acest moment. Procesul de producţie necesită totuşi multe resurse, pe lângă impactul negativ dovedit asupra mediului înconjurător. Şi disponibilitatea terenurilor este tot mai restrânsă. Ceea ce nu este cazul când vorbim de creşterea greierilor sau a viermilor comestibili, care practic pot fi crescuţi în orice condiţii şi cu un aport financiar minim. Aşadar, având în vedere toate costurile negative ale producţiei de animale, interesul pentru creşterea insectelor s-a extins în ultimii ani, deoarece fermierii pot produce mult mai mult cu mai puţin. „Insectele ca sursă de hrană sunt mult mai sustenabile decât majoritatea altor forme de creştere a animalelor domestice. Asta parţial, pentru că insectele sunt extrem de bune pentru a-şi transforma alimentele în masa corporală pe care o putem mânca. În plus, ele nu intră în competiţie cu omul pentru resursele de hrană, cum se întâmplă cu animalele domestice”, se mai arată în studiul publicat de Universitatea din Copenhaga.

Presiunea asupra terenurilor agricole
Până să ajungă în farfuriile noastre, insectele ar putea reprezenta o sursă de proteine pentru producţia animalieră. Asta ar însemna înlocuirea proteinelor din boabe de soia, făină de peşte sau chiar porumb în hrana păsărilor de curte şi a peştilor. Soia şi porumbul sunt culturi care ocupă vaste suprafeţe agricole în America de Sud, unde defrişarea pădurilor tropicale şi poluarea apei cu pesticide sunt doar două dintre problemele pe care le creează.

Proteine insecte_b
În prezent, Thailanda este cel mai mare producător de insecte la nivel mondial. În total, în această ţară din Asia de Sud-Est există 20.000 de ferme de insecte. Cercetătorii danezi au calculat costurile de mediu asociate cu producerea unui kilogram de părţi comestibile de greieri şi de pui în Thailanda. S-a ţinut cont de fiecare etapă a producţiei, inclusiv utilizarea apei, cheltuielile de producţie alimentară, emisiile de CO2, cantitatea de îngrăşământ şi costurile de construcţie a fermelor. Rezultatele arată că fermele de greieri emit jumătate din cantitatea de CO2 faţă de cele specializate pe creşterea puilor şi utilizează cu 25% mai puţină apă. Carnea de vită şi de oaie are cele mai puţin ecologice opţiuni, în timp ce peştii şi insectele au cea mai scăzută amprentă de carbon. Aici mai trebuie ţinut cont de un aspect: animalele de fermă au câteva mii de ani de istorie, în timp ce fermele de insecte abia încep să se dezvolte. Astfel, sistemul poate fi şi mai eficient, iar utilizarea apei şi emisiile de dioxid de carbon pot scădea şi mai mult. Una dintre îmbunătăţiri ar putea fi înlocuirea tipului de hrană dat insectelor, care de obicei este acelaşi ca şi la păsări. În Thailanda, aceasta ar putea fi o sursă de hrană locală, cum ar fi manioc sau alte legume rădăcinoase.
Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim la gust, iar cei care au consumat insecte susţin că dacă reuşim să depăşim bariera psihologică, nu vom avea nici o problemă în a accepta ceea ce astăzi poate părea o ciudăţenie. Mai devreme sau mai târziu, concluzionează autorii studiului, insectele vor intra în dieta vestică, unde aportul de carne pe cap de locuitor este mai mare decât oriunde în lume.


SEMNALE POZITIVE DIN PARTEA CE
La sfârşitul lunii februarie a.c., Comisia Europeană anunţa că este pregătită să dea undă verde utilizării proteinelor din insecte în hrana păsărilor de curte. Comisarului UE pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, a avansat chiar şi un termen în acest sens, respectiv anul viitor, spunând că se ia în calcul inclusiv adoptarea acestui tip de proteine şi pentru sectorul suin. Vorbind la prima conferinţă internaţională privind insectele ca sursă de hrană şi de nutreţ, acesta a declarat că sunt necesare noi proteine, însă reglementările şi problemele tehnice trebuiau sortate înainte ca această resursă să poată fi exploatată. Autorizarea utilizării proteinelor din insecte pentru acvacultură este deja aprobată, din iulie 2017, vizate fiind şapte specii de insecte, respectiv trei tipuri de greieri, două varietăţi de viermi de mătase şi tot atâtea specii de muşte.


DACĂ TOŢI AM FI VEGANI, AR FI UN DEZASTRU PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Un nou raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Statelor Unite sugerează că, dacă toţi americanii ar adopta o dietă sută la sută vegană, ar fi un dezastru. Studiul a urmărit să analizeze impactul industriei cărnii asupra emisiilor de gaze cu efect de seră şi, prin urmare, a întrebat ce s-ar întâmpla dacă fiecare persoană din SUA ar fi îmbrăţişat complet viaţa fără carne. Predicţiile susţin că impactul iniţial asupra produselor alimentare pare pozitiv - în prezent cantităţi uriaşe de hrană sunt folosite pentru hrana animalelor, iar odată eliminat acest aspect, cantitatea totală de alimente disponibile ar creşte cu 23 procente, fără a include exporturile. Numai că această creştere ar fi în mare parte sub forma aceloraşi tipuri de materii prime, dintre care circa 77% porumb şi 92% soia. Aceasta ar însemna, în schimb, că populaţia ar urma să asimileze o cantitate mai mare de substanţe nutritive foarte importante - carbohidraţi, magneziu, cupru şi cisteină - decât ar fi nevoie de fapt. Pe de altă parte, ar rezulta un deficit intern de multe substanţe nutritive pe care oamenii le obţin acum de la animale, cum ar fi calciu, vitamina A, vitamina D, B12 şi acizi graşi nesaturaţi. Raportul constată că, în timp ce viaţa vegetariană la nivel individual este posibilă cu o aprovizionare riguroasă şi calibrată a raţiilor, este dificil să se extindă la nivel naţional, generând malnutriţii în zonele cu acces mai redus la alimentele de origine vegetală.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 196 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?