Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ameninţări globale: Deşeurilor alimentare şi rezistenţa antimicrobiană

Publicat: 28 noiembrie 2017 - 10:31
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) şi-au unit forţele pentru a acţiona asupra deşeurilor rezultate din lanţurile de aprovizionare cu alimente şi asupra problemei rezistenţei antimicrobiene.

Comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi directorul general al FAO, José Graziano da Silva, au convenit să intensifice colaborarea dintre cele două organizaţii în abordarea acestor probleme extrem de importante pentru societate. Astfel, FAO şi UE se angajează să colaboreze îndeaproape pentru reducerea la jumătate a pierderilor de alimente pe cap de locuitor până în anul 2030, ţintă stabilită în cadrul noii agende globale privind Obiectivele Dezvoltării Durabile. De asemenea, se doreşte intensificarea cooperării privind combaterea răspândirii rezistenţei antimicrobiene (RAM) în ferme şi în sistemele alimentare.

Vytenis Andriukaitis_b
„Deşeurile alimentare reprezintă o risipă inacceptabilă, ineficientă şi imorală a resurselor limitate şi provoacă o creştere a nesiguranţei alimentare, în timp ce RAM marchează o povară socială şi economică gravă”, observa comisarul Andriukaitis, în timp ce Graziano da Silva a numit rezistenţa antimicrobiană drept o ameninţare globală pentru om şi animale. „Viziunea noastră este că antibioticele şi alte antimicrobiene ar trebui utilizate doar pentru a vindeca bolile şi pentru a atenua suferinţele inutile. În anumite circumstanţe, asemenea tratamente ar putea fi folosite doar pentru a preveni o infecţie iminentă”, a spus directorul FAO. Potrivit acestuia, ţările europene înregistrează progrese semnificative în reducerea utilizării de antimicrobiene în agricultură.

Îngrijorări comune
La nivel global, o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman, respectiv 1,3 miliarde de tone, sunt pierdute sau irosite, în fiecare an, ducând la pierderi financiare masive şi la o risipă a resurselor naturale. Numai în Europa, aproximativ 88 milioane de tone de alimente sunt irosite în fiecare an, costurile aferente fiind estimate la 143 miliarde de euro, conform estimărilor UE.
Între timp, creşterea consumului şi abuzului de medicamente antimicrobiene, atât în domeniul sănătăţii umane, cât şi al animalelor, a contribuit la proliferarea numărului de microbi care cauzează boli şi care sunt rezistenţi la medicamentele antimicrobiene utilizate pentru tratarea lor, cum ar fi antibioticele. Acest lucru face din RAM o ameninţare tot mai mare, care ar putea provoca zece milioane de decese pe an şi pierderi de peste 85 milioane de euro pentru economia globală până în 2050, potrivit unor studii.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 48 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?