Ameninţări globale: Deşeurilor alimentare şi rezistenţa antimicrobiană

Comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi directorul general al FAO, José Graziano da Silva, au convenit să intensifice colaborarea dintre cele două organizaţii în abordarea acestor probleme extrem de importante pentru societate. Astfel, FAO şi UE se angajează să colaboreze îndeaproape pentru reducerea la jumătate a pierderilor de alimente pe cap de locuitor până în anul 2030, ţintă stabilită în cadrul noii agende globale privind Obiectivele Dezvoltării Durabile. De asemenea, se doreşte intensificarea cooperării privind combaterea răspândirii rezistenţei antimicrobiene (RAM) în ferme şi în sistemele alimentare.

„Deşeurile alimentare reprezintă o risipă inacceptabilă, ineficientă şi imorală a resurselor limitate şi provoacă o creştere a nesiguranţei alimentare, în timp ce RAM marchează o povară socială şi economică gravă”, observa comisarul Andriukaitis, în timp ce Graziano da Silva a numit rezistenţa antimicrobiană drept o ameninţare globală pentru om şi animale. „Viziunea noastră este că antibioticele şi alte antimicrobiene ar trebui utilizate doar pentru a vindeca bolile şi pentru a atenua suferinţele inutile. În anumite circumstanţe, asemenea tratamente ar putea fi folosite doar pentru a preveni o infecţie iminentă”, a spus directorul FAO. Potrivit acestuia, ţările europene înregistrează progrese semnificative în reducerea utilizării de antimicrobiene în agricultură.

Îngrijorări comune
La nivel global, o treime din toate produsele alimentare destinate consumului uman, respectiv 1,3 miliarde de tone, sunt pierdute sau irosite, în fiecare an, ducând la pierderi financiare masive şi la o risipă a resurselor naturale. Numai în Europa, aproximativ 88 milioane de tone de alimente sunt irosite în fiecare an, costurile aferente fiind estimate la 143 miliarde de euro, conform estimărilor UE.
Între timp, creşterea consumului şi abuzului de medicamente antimicrobiene, atât în domeniul sănătăţii umane, cât şi al animalelor, a contribuit la proliferarea numărului de microbi care cauzează boli şi care sunt rezistenţi la medicamentele antimicrobiene utilizate pentru tratarea lor, cum ar fi antibioticele. Acest lucru face din RAM o ameninţare tot mai mare, care ar putea provoca zece milioane de decese pe an şi pierderi de peste 85 milioane de euro pentru economia globală până în 2050, potrivit unor studii.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)