Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

NOI ŞANSE pentru PRODUSELE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI!

Publicat: 11 august 2017 - 16:17
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

300 DE PRODUSE ROMÂNEŞTI se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene (naţionale - produse tradiţionale, reţetă consacrată şi pe cele europene – Denumire de Origine Protejate(DOP), Indicaţii Geografice Protejate (IGP) şi SpecialităţiTradiţionale Garantate (STG).

Dintre acestea, s-au identificat 100 de potenţiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene.

Aceasta este concluzia primei etape din cadrul campaniei de identificare a produselor cu potenţial de recunoaştere la nivel European, informează Ministerul Agriculturii într-un comunicat. Potrivit MADR, în perioada martie-august a.c. s-au desfăşurat primele întâlniri de lucru din 40 judeţe, organizate de către direcţiile agricole, ca urmare a calendarului aprobat de conducerea MADR în vederea accelerării demersurilor de punere în aplicare a “Programului de încurajare a produselor tradiţionale” din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020.
Obiectivul acestui Program îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene până în 2020.

Până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie – august a.c. sunt în atenţia MADR pentru finalizarea documentaţiei conform Regulamentului european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale corespunzătoare acesteia, dintre care amintim: Telemea de Vaideeni, judeţ Vâlcea, Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca,Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica,Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească,Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţiolteneşti, Mere de Voineşti, etc.

În prezent România are înregistrate ca indicaţii geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Telemea de Ibăneşti (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP).

Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeş, Ţuica Zetea de Medieşu Aurit.

Vizualizat: 506 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?