Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La Băcănie: “producem local, consumăm local”

Publicat: 06 mai 2019 - 18:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Asocierea magazinelor de proximitate este o idee pusă în practică, în premieră naţională, la Iaşi, sub denumirea "La Băcănie". Iată cum a luat naştere şi cum funcţionează acest concept inedit pentru România.

În intenţia declarată de a asigura o prezenţă constantă şi cât mai favorabilă pe piaţă a produselor agro-alimentare româneşti şi ca o formă de rezistenţă la tipurile moderne de comerţ cu alimente, prin super şi hiper magazine, la Iaşi a fost gândită şi pusă în practică o încercare de asociere a producătorilor cu distribuitorii de alimente. Astfel, în premieră în România, s-a alcătuit Asociaţia magazinelor de proximitate ”La Băcănie”, care include 35 de afaceri independente, ce deţin 30 de magazine de proximitate şi opt unităţi de producţie.

La BăcănieClick pe poza pentru galerie!

Marea provocare - rezistenţa în calea expansiunii supermarketurilor
Primii paşi ai conceptului ”La Băcănie” au fost făcuţi încă din urmă cu trei ani, atunci când iniţiatorul proiectului, Iustinian Rusu Cozma, şi-a deschis propriul magazin de proximitate şi când a început să se confrunte tot mai mult cu probleme de ritmicitate şi de calitate în sectorul de achiziţie produse, cu probleme de preţuri ş.a.m.d. Prima colaborare a fost doar între doi-trei comercianţi, care au încercat să caute, împreună, soluţii la probleme comune. Ulterior, au început să simtă şi presiunea puternică a extinderii accentuate a comerţului cu alimente prin magazinele mari amplasate în tot mai multe locaţii din interiorul oraşului. ”Chiar dacă prima asociere a fost doar între comercianţi, ulterior adăugându-se şi producătorii, acum cred că în principal ideea asocierii tuturor a venit pe fondul unor pericole comune, în urma expansiunii necontrolate a marilor reţele de magazine, care au intrat şi în cartiere, acestea nemairămânând doar la marginea oraşelor. Pe de o parte, produsele autohtone nu prea au loc pe rafturile acelor magazine, ceea ce reprezintă o mare problemă de valorificare a muncii producătorilor locali. Pe de altă parte, magazinele de proximitate dispar, unul câte unul, din calea marilor lanturi comerciale şi, concomitent, pier sute de locuri de muncă. De aceea, noi, cei care căutăm să producem şi să dezvoltăm afaceri locale, trebuia să avem o reacţie, pentru a asigura sursa de trai a salariaţilor şi a familiilor noastre”, menţiona Iustinian Rusu Cozma, preşedinte al Asociaţiei ”La Băcănie”.

Investiţiile locale dezvoltă comunitatea
La sfârşitul anului 2018, au fost puse bazele Asociaţiei magazinelor de proximitate ”La Băcănie”. Până în luna decembrie, proiectul de colaborare a avut 40 de parteneri, preponderent comercianţi şi distribuitori. ”După formarea Asociaţiei, unii dintre colaboratori nu au putut să accepte noile reguli şi, astfel, la această dată, am rămas mai puţini parteneri. De exemplu, când un producător discută cu Consiliul Director al Asociaţiei şi, împreună, stabilesc faptul că acel producător va avea la comercializare în magazinele asociaţiei produsele X, atunci toate magazinele membre trebuie să respecte acea decizie. La rândul domniilor lor, producătorii trebuie să aibă documentaţiile întocmite corect şi complet, să prezinte produse de calitate, în cantităţile stabilite şi să respecte calendarul livrărilor”, explica Iustinian Rusu Cozma.
În ziua de 25 februarie a.c., în Sala ”Ştefan Procopiu” a Palatului Culturii din Iaşi a avut loc evenimentul de lansare a Asociaţiei “La Băcănie” şi de prezentare publică a conceptului-deviză "investim local, producem local, consumăm local, ne dezvoltăm comunitatea".

Antreprenori uniţi în asociaţii de breaslă
La eveniment, alături de membrii Asociaţiei, au participat autorităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi, precum şi ai distribuitorilor, inclusiv la nivel naţional, prin Ovidiu Gheorghe, Preşedinte al Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) şi director al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului din România (PNVV). ”Dezvoltarea reţelelor de super şi hipermagazine conduce la o presiune deosebită asupra micilor comercianţi şi la diminuarea produselor autohtone din piaţă, în detrimentul consumatorului final. Din punctul meu de vedere, semnalul de alarmă este faptul că antreprenorul din România rămâne principalul vinovat de situaţia din ţară, fiindcă nu există unitate. Agenţii economici trebuie să fie principalii vectori ai economiei. Faptul că nu ne asociem, că ne este teamă să ne asociem, că ne este frică să nu ne fure cineva informaţiile şi stăm deoparte, toate acestea denaturează conceptul de concurenţă liberă asociată şi dăunează ideii de colaborare. Dacă antreprenorii ar fi uniţi în asociaţii de breaslă, cred că lucrurile ar merge cu mult mai bine”, consideră preşedintele ACDBR.
Referitor la coabitarea dintre micii comercianţi, producătorii locali şi marile lanţuri comerciale, Ovidiu Gheorghe este de părere că e posibil să existe, însă trebuie aşezate noi temeiuri şi pentru propria dezvoltare. “Poate că statul român nu a făcut încă suficient de multe lucruri pentru dezvoltarea acestui tip de magazine, însă rămân la convingerea că noi, antreprenorii, trebuie să ne schimbăm statutul din asistat socio-economic, în asistent. Noi trebuie să ne adunăm, astfel încât să putem asista statul, să îi propunem politici publice şi să îl încurajăm să ia anumite măsuri de profil. Faptul că arhitecţii şefi, Primăriile au dat avize de funcţionare a supermarketurilor în buricul târgului este tot o neglijenţă a oamenilor de afaceri, că au lăsat autorităţile publice să dea astfel de autorizaţii”, a declarat Ovidiu Gheorghe.

Distribuţia şi desfacerea - o grijă în minus pentru producător
Între producătorii locali prezenţi la evenimentul de la Palatul Culturii din Iaşi se numără VIO Lactate, Exonia (ambalaje), Fabrica de Fum (preparate tradiţionale), Capra Noastră (bere craft), Crama Gramma (vinuri), Casa Lebăda, (produse de curăţenie), Cuptorul Morăriţei (pâine şi produse de panificaţie), Fresco JUGO (sucuri naturale), Edenia (miere), Pofta Focului (dulceţuri şi conserve naturale). ”Personal, sunt deosebit de încântată şi de noutatea legată de asigurarea transportului mărfii şi distribuirea acesteia în magazinele asociaţiei. Nu mai este nevoie să îmi consum nervii şi timpul cu circulaţia prin oraşul nostru supraaglomerat, ci pot să îmi văd liniştită de producţie şi, chiar, de diversificare şi de inovaţie. Pe lângă dulceţuri, zacuscă de mai multe feluri şi alte produse conservate din legume şi fructe, deja am achiziţionat instrumentele pentru a obţine un produs nou, respectiv un aşa-numit ketchup moldovenesc. Este vorba despre un sos sută la sută din roşii (nu cu un mic conţinut din roşii şi, restul, alte componente), cu ardei iute şi busuioc. Aşteptăm să apară roşiile de august şi trecem la lucru”, spunea Gica Neamţu, administrator la ”Pofta Focului”, din Vişani-Bucium, judeţul Iaşi.

 Iustinian Rusu Cozma_b

Iustinian Rusu Cozma: “Suntem o echipă de antreprenori locali cu o experienţă de peste zece ani în domeniul vânzărilor de pe piaţa produselor de consum curent şi dorim să punem în slujba comunităţii locale cunoştinţele şi resursele acumulate. În principal, urmărim comunicarea mai bună cu producătorii locali şi promovarea produselor acestora, comunicarea continuă între distribuitori şi comercianţi, înfiinţarea şi dezvoltarea de noi afaceri locale şi crearea de locuri de muncă în interiorul comunităţii. Astfel, ar putea rezulta un flux financiar constant, ca mijloc de dezvoltare şi de consolidare a comunităţii”.

Ovidiu Gheorghe si Iustinian Rusu Cozma_b

Ovidiu Gheorghe: “Noi, prin intermediul Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, avem în derulare un proiect POCA prin care propunem modificarea mai multor acte normative. De exemplu, propunem să definim clar termenul de distribuţie de bunuri în România (nu există nici un act normativ specific) şi, de asemenea, mai propunem să nu se mai autorizeze în oraşe suprafeţe comerciale mai mari de 400 mp”.

Gica Neamtu_b

Gica Neamţu: “Am intrat în colaborare cu Asociaţia «La Băcănie» în luna ianuarie 2019, prin adeziunea scrisă la această formă asociativă. Cred în utilitatea acestei initiative. Este ceea ce căutam noi, producătorii, de foarte multă vreme, respectiv locuri în care avem posibilitatea de a ne distribui produsele şi garanţia că prezentarea este foarte frumoasă, astfel încât consumatorul local să aleagă produsul local. Şi, potrivit conceptului, ne vom dezvolta local”.


SISTEM GRATUIT DE COLECTARE A PRODUSELOR ŞI DE TRANSPORT
Echipa de antreprenori locali a adus o nouă veste bună, aceea că asociaţia pune la punct sistemul de colectare ritmică a produselor şi transportul gratuit către magazinele de proximitate din Iaşi, recent asociate. ”Majoritatea producătorilor întâmpină probleme legate de transportul mărfii la magazine, acestea fiind împânzite în tot oraşul. Atunci când au intrat în asociaţie, nu au luat în calcul problema distribuţiei. Acum, identificăm soluţiile pentru a achiziţiona cât mai urgent una sau două maşini de transport, pentru a efectua, poate de două ori pe săptâmână, câte o rută pe la toţi producătorii care aprovizionează magazinele La Băcănie. Serviciul acesta va fi gratuit, astfel încât segmentul de distribuţie să nu modifice preţul final al alimentelor. Motivul ţine de viziunea pe care o avem asupra viitorului magazinelor mici şi al micilor producători. Pentru a rezista, văd două variante, respectiv nivelul preţurilor şi nişarea pe produsele locale - producătorii, neavând acces în marile reţele, vor valorifica în magazinele mici. De aceea, încercăm să fim aproape unii de alţii”, spunea antreprenorul ieşean Iustinian Rusu Cozma.
Asociaţia magazinelor de proximitate ”La Băcănie” Iaşi îşi propune cât mai multe colaborări şi parteneriate atât cu micii comercianţi din Iaşi şi din împrejurimi, cât şi cu producătorii locali, pentru diversificarea gamei de produse şi de servicii locale puse la dispoziţia consumatorilor.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

Vizualizat: 271 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?