Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Frata, o COMUNĂ aflată în DRUMUL BANILOR PUBLICI

Publicat: 27 mai 2019 - 13:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După Revoluţie - dar mai cu seamă după anul 2000, când a fost implementat programul SAPARD, finanţat din fondurile europene destinate dezvoltării României în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, şi PNDR, în perioada post-aderare - primarii comunelor noastre au avut şi au ca principală misiune atragerea de bani pentru investiţii, în condiţiile în care bugetul local abia face faţă salarizării personalului şi plăţii utilităţilor publice. 

Vasile Trif, primarul comunei clujene Frata, nu a stat cu mâinile în sân şi nici nu şi-a petrecut cele câteva mandate fluierând pe dealurile din împrejurimi. Ar fi fluierat, desigur, a pagubă, dacă nu ar fi ajuns la Frata nici un euro pentru dezvoltarea comunei.

Luat pe nepregătite, aşa, pe la orele prânzului, când i-ar fi prins mai bine să stea la masă cu o supă în faţă, nu la birou, chestionat de un reporter căzut din senin pe capul lui, primarul Vasile Trif n-a dat din colţ în colţ ca să răspundă la întrebări. Mai ales la cele privind atragerea de fonduri, fie prin PNDR, fie prin PNDL. Omul are datele în minte, ştie ce a făcut până acum. Ce-i drept, nici mandatele nu sunt puţine. E la al patrulea. Nu-i vreun novice în administraţia publică locală.

Vasile-Trif,-primarul-comun_b

De la izvor, la robinet
De plata ajutoarelor sociale l-au salvat multinaţionalele care şi-au construit fabrici pe platforma industrială de la Jucu, situată la câteva zeci de kilometri depărtare de Frata. ”Mai am 2-3 locuitori cărora le plătesc acum ajutoare sociale. Ceilalţi s-au angajat la firmele de la Jucu. Vin autobuzele şi îi iau din sat, îi aduc”, precizează edilul-şef. Până în 2006, frătenii cărau apă cu bidoanele de la fântâni şi de la izvoarele din împrejurimi. Ca să bea o apă bună, mergeau în satul Bircheş, la câţiva kilometri depărtare. După 2006, din fonduri guvernamentale, reţeaua de apă a fost introdusă şi la Frata, iar apa a început să curgă, la robinet, în casele localnicilor. Acum, în două sate, Frata şi Poiana Frăţii, e şi reţea de canalizare. Din fonduri europene, pentru aceste proiecte, au ajuns în comună 2,5 milioane de euro.

Acces bun la terenurile agricole
Un podeţ peste un râu poate părea un fleac pentru locuitorii de la oraş, dar pentru săteni este un lucru indispensabil. Din cauza unui podeţ stricat, agricultorii sunt nevoiţi să parcurgă distanţe mai mari, ceea ce înseamnă consum mai mare de carburant şi timp pierdut. ”Am luat bani de la guvern, mai demult, prin 2007, şi am construit opt podeţe. Accesul la terenurile agricole este asigurat”, susţine primarul. Chiar în timpul discuţiei noastre, edilul-şef a fost sunat şi replicile s-au succedat pe un ton ridicat. După ce a închis, primarul mi-a explicat că l-a sunat un sătean ca să-i construiască şi lui un podeţ: ”Fiecare vrea să aibă podeţul lui, nu pot să fac la toată lumea. Să se folosească de cele pe care le au”.

comuna-frata_b

Pământul, eterna problemă
Cei plecaţi la muncă în străinătate nu-şi mai bat capul cu soarta terenurilor agricole, mai ales în ceea ce priveşte succesiunea după moartea celui care deţine titlul de proprietate. Titularul e de mult în cimitirul de pe deal, iar situaţia juridică a pământului a rămas încâlcită ca o tufă de porumbar. ”Se suprapun parcelele, unii nu mai au acte, cadastrarea terenurilor e dificilă”, susţine edilul-şef. în ce priveşte inventarierea terenurilor, primarul îmi spune că ar mai fi o rezervă de 500 de ha, terenuri fărâmiţate. Revendicările în baza legilor proprietăţii nu s-au încheiat la Frata. ”Urmaşul unui mare proprietar maghiar de odinioară solicită restituirea unei suprafeţe de 80 ha. Acolo sunt casele unor locuitori. Eu am cerut ca solicitantul să fie despăgubit financiar de stat. Procesul e în desfăşurare”, spune primarul.
Taxele şi impozitele nu au crescut la Frata. Singurele modificări operate au fost determinate de creşterea inflaţiei.

Piaţa fără porci
Vasile Trif, primarul comunei clujene Frata, e nemulţumit de anumite prevederi legale care reglementează relaţia dintre comună şi firmele de prestări servicii. ”De pildă, acum are voie să participe la o licitaţie şi o firmă care se află în insolvenţă. Am colegi primari care s-au plâns că s-au trezit la licitaţie cu o astfel de firmă. Alteori vine câte o firmă care nu deţine utilaje, nu deţine muncitori. E şi o problemă acum. Dacă numeroşi locuitori s-au angajat la fabricile de la Jucu, firmele de construcţii, cele care asfaltează, introduc reţelele de apă şi canalizare, au rămas fără mână de lucru. {i-au păstrat oamenii cele care i-au plătit bine”, susţine primarul.
În centrul comunei se află piaţa agroalimentară, ocupată numai vinerea. Înainte de izbucnirea epidemiei de pestă porcină africană în România, în anul 2018, sătenii vindeau aici mulţi porci. Acum, nu se mai aude nici un guiţat. Localnicii scot pe tarabă ouă, lactate, verdeţuri şi fructe. Cu zece ani şi mai bine în urmă, a funcţionat la Frata o făbricuţă de caşcaval, dar a dat faliment. Crescătorii de Bălţată Românească vând laptele marilor procesatori din Ardeal. Primarul nu ştie să-mi spună ce efective de animale sunt în comună. ”Datele sunt la Registrul Agricol”, îmi răspunde.

O agricultură diversă
Vasile Trif e preocupat cu precădere de lucrările edilitare. E bine să fie aşa. Mai are de asfaltat şi de extins reţeaua de canalizare. Mai vrea şi să schimbe lămpile din reţeaua de iluminat public cu leduri, ca să scadă consumul de energie electrică. În Frata sunt 4100 de locuitori. Chiar dacă au plecat destui la Cluj-Napoca şi în străinătate, mulţi alţii au rămas pe loc. Depopularea nu este atât de vizibilă ca în alte părţi. Rar vezi câte un anunţ imobiliar pe câte o casă. Gospodăriile sunt bine întreţinute, iar ogoarele muncite. Din loc în loc, dimensiunea acareturilor dovedeşte că fermele înstărite nu lipsesc. Cât vezi cu ochii, sunt numai terenuri arabile şi păşuni. Unde şi unde, abia întrezăreşti câte un petec de pădure. Din vârful dealului, văd spre apus, în pâcla albăstruie, culmile Apusenilor, iar spre răsărit şi spre sud, câmpia înaltă a Transilvaniei, ca o succesiune de talazuri încremenite. E aici una dintre cele mai interesante zone agricole ale României. Fără să permită existenţa unor exploataţii mari, din cauza reliefului, favorizează în schimb practicarea unei agriculturi diverse: creşterea bovinelor, a ovinelor, cultura mare, pomicultura, viticultura, chiar şi legumicultura, şi toate acestea într-o singură comună!

COMUNA TEZAURELOR UMANE VII
La Frata, funcţionează o sală de sport şi un centru de informare turistică, unde sunt angajate două femei. În comună nu sunt obiective turistice naturale sau arhitecturale. ”Vin turişti la Frata?”, îl întreb pe primar. ”Vin, desigur. Am avut din Canada, din Japonia, din Statele Unite”, îmi răspunde prompt. ”Şi ce vizitează, dle primar?” ”Noi avem aici patru formaţii de muzicanţi. Păstrăm tradiţiile. Frata e pe un traseu etnografic, în cadrul unui program turistic internaţional”, mă lămureşte Vasile Trif.
Trei săteni din Frata deţin titlul de ”Tezaur uman viu”, acordat de Ministerul Culturii în cadrul unui program UNESCO. Cei trei sunt: rapsodul popular Vasile Soporan şi dansatorii Dumitru Moldovan şi Elisabeta Moldovan.
În timp ce câţiva săteni păstrează tradiţiile, îmbracă de sărbători costumele populare, cântă şi joacă, alţii, mai ales cei tineri, şi-au luat lumea în cap şi s-au dus să muncească în străinătate, pentru câştiguri mai bune. „Se întorc, îşi ţin casele în rânduială, dar merg apoi tot în străinătate să lucreze”, îmi spune primarul.



Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/235 (ediţia 1-14 mai 2019)

Vizualizat: 410 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?