Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cooperativa de „BUNĂTĂŢURI” din Alba: produse cu specific TRADIŢIONAL şi ECOLOGIC!

Publicat: 16 august 2017 - 12:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„BUNĂTĂŢURI ROMÂNEŞTI” cu DICHIS. Mai mulţi producători agricoli şi tineri încrezători în viitorul produselor agroalimentare locale au reuşit să “resusciteze” o cooperativă agricolă din judeţul Alba şi au pus pe picioare primul magazin de desfacere a produselor cu specific tradiţional şi ecologic al unei astfel de structuri asociative din România. 

Cea mai bună interfaţă - cu publicul şi consumatorii - a Cooperativei Agricole Horticole Alba (CAHA), înfiinţată în urmă cu şase ani, o reprezintă astăzi magazinul de „Bunătăţuri româneşti”, inaugurat la finele anului trecut în zona centrală a Alba Iuliei. (…)

zacusca-matei_b

Dincolo de produsele primare, de la castraveţii şi fasolea din Cricău, la cireşele „de Vinţ”, cele care domină sunt alimentele procesate, pe cât de variate, pe atât de inedite: dulceţurile de sfeclă şi de ceapă roşie, de la Casa Maria - Hunedoara, mierea cu prune uscate de pe Valea Barcăului - Bihor şi dulceaţa de lapte de la „Cămara Moţului” din Arieşeni sunt exemple grăitoare. Alin Bobean, responsabilul de magazin, se declară cucerit de cea din urmă: „Unii o mănâncă cu pâine, eu cu linguriţa”. Potrivit lui, zacusca de la „Cămara lui Matei” din Sebeş rămâne una dintre piesele de rezistenţă ale magazinului căruia îi trec pragul zilnic în jur de 150 de persoane, de toate vârstele, în uşoară scădere numerică vara: „Le place că găsesc produse naturale, mulţi preferă anumite alimente şi vin special pentru acelea; sunt şi persoane care ţin dietă şi vor produse cât mai sănătoase”, explică una dintre cele două vânzătoare, angajate cu normă întreagă. Unitatea mai dispune de un vânzător part-time, de un contabil şi de un coordonator de magazin. (…)

paine-atestata-tradional_b

După deschiderea magazinului în decembrie 2016, cifra de afaceri anuală a cooperativei a depăşit plafonul de 65.000 de euro, pierzând scutirea de TVA, astfel că de la 1 mai plăteşte o taxă de 9% către stat, rezultând o presiune în plus pe preţ.
Conducerea Cooperativei vizează pe termen mediu realizarea unui depozit şi a unor sisteme de procesare, cu fonduri europene, care să suplinească lipsurile micilor producători din zonă.
Povestea a doi producători care aprovizionează constant „Magazinul de bunătăţuri din Alba” o citiţi în pag. 134-135 ale revistei Ferma, ediţia 1-15 august 2017!

Vizualizat: 1208 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?