Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CHEILE OLTEŢULUI - cel mai îngust canion din Europa. GALERIE FOTO

Publicat: 17 octombrie 2018 - 11:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mănăstirea Polovragi, Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi se află pe teritoriul unei singure localităţi - POLOVRAGI, din judeţul Gorj.

 

Cheile Olteţului încep chiar din spatele Mănăstirii Polovragi şi, pentru a pătrunde în această lume, se intră pe drumul de macadam care trece prin dreapta lăcaşului de cult. Pe anumite porţiuni, drumul este săpat în munte şi ai senzaţia că stânca uriaşă se prăvăleşte peste tine. Cheile au o lungime de aproximativ doi kilometri şi separă Munţii Parâng şi Munţii Căpăţânii. Apa Olteţului taie cei doi munţi, care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei ajungând la 70 de centimetri.

CHEILE OLTEULUI 5_b
Cheile Olteţului au fost declarate arie naturală protejată de interes naţional, prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate). Suprafaţa rezervaţiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzând şi Peştera Polovragi, care este, de asemenea, arie naturală protejată. În unele locuri, apa Olteţului curge printr-un adăvărat hău, la 25 de metri faţă de nivelul drumului şi este greu de observat. O curiozitate este că apa râului are o temperatură constantă de 9-10 grade Celsius, indiferent de anotimp. Drumul şerpuieşte printre versanţi, pe lângă apa cristalină a Olteţului, peisajele fiind de o frumuseţe copleşitoare. Pe Cheile Olteţului au fost identificate 405 specii de plante, dintre care multe sunt rare: piciorul cocoşului, lăcrămiţa, studeniţa, guşa porumbelului, panseluţa de munte sau ghioceii bogaţi.
Aria protejată este inclusă în situl de importanţă comunitară - Nordul Gorjului de Est şi reprezintă o zonă carstică (cheiuri şi grote) săpate în calcare jurasice de apele Olteţului.

Cheile Olteţului_b

CHEILE OLTEULUI 8_b

CHEILE OLTEULUI 7_bClick pe poza pentru galerie!













Sursa: trecator.ro, adevarul.ro
Foto: Nicoleta DRAGOMIR, Zsolt TAMÁSSY

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

Viitor pentru sate_b

 

Vizualizat: 2474 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?